România pierde aproape 200 de milioane de euro din PNRR. Oana Gheorghiu acuză „incompetență” și dezinformare

Oana Gheorghiu acuză public faptul că România a pierdut aproape 200 de milioane de euro din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) din cauza neîndeplinirii unor jaloane privind reforma companiilor de stat, iar cei care au gestionat procesul încearcă acum să transfere responsabilitatea către actuala conducere.

Oana Gheorghiu acuză că România a pierdut 198 de milioane de euro din PNRR

Într-o postare amplă publicată online, vicepremierul interimar a prezentat o cronologie detaliată a evenimentelor legate de cererea de plată nr. 3 din PNRR și a susținut că decizia de pierdere a fondurilor europene era practic consumată înainte ca actuala echipă să preia coordonarea reformei.

„România a pierdut sute de milioane de euro pe cererea de plată nr. 3, iar cei responsabili încearcă astăzi să își acopere incompetența aruncând cu acuzații în stânga și în dreapta”, a transmis Oana Gheorghiu.

Reforma companiilor de stat, unul dintre cele mai sensibile jaloane din PNRR

Disputa vizează Reforma 9 din PNRR, una dintre cele mai importante componente asumate de România în relația cu Comisia Europeană. Reforma urmărea modernizarea și depolitizarea conducerii companiilor de stat, prin introducerea unor reguli mai stricte privind guvernanța corporativă.

Potrivit explicațiilor oferite de vicepremierul interimar, la 16 iunie 2022, Guvernul a decis înființarea Comitetului interministerial pentru sprijinirea implementării Reformei 9, prin Decizia Prim-Ministrului nr. 366/2022.

Structura a fost condusă inițial de secretarul general al Guvernului de atunci, Marian Neacșu, iar ulterior coordonarea a fost preluată de Ștefan-Radu Oprea.

Conform vicepremierului, comitetul trebuia să asigure îndeplinirea a trei jaloane-cheie:

• jalonul 439 – revizuirea cadrului legal privind întreprinderile publice;
• jalonul 440 – constituirea și operaționalizarea grupului permanent pentru coordonarea politicii de guvernanță corporativă;
• jalonul 442 – îmbunătățirea procedurilor de selecție și evaluare a administratorilor companiilor de stat.

Aceste obiective aveau rolul de a reduce numirile interimare și de a introduce criterii profesionale în conducerea întreprinderilor publice.

România a declarat jaloanele îndeplinite încă din 2023

Potrivit cronologiei prezentate de Oana Gheorghiu, pe 15 aprilie 2023 România a depus oficial cererea de plată nr. 3 către Comisia Europeană, asumând atunci că jaloanele 439 și 440 sunt îndeplinite.

Ulterior însă, evaluările europene au arătat că unul dintre jaloane nu fusese implementat corespunzător.

Vicepremierul interimar amintește că pe 28 mai 2025 Comisia Europeană a decis suspendarea unei sume de 330 milioane euro din fondurile aferente cererii de plată nr. 3.

Potrivit acesteia, suspendarea a fost cauzată de neîndeplinirea jalonului 440 privind operaționalizarea mecanismului de coordonare a guvernanței corporative.

Cronologia scandalului privind fondurile suspendate din PNRR

Dată	Eveniment
16 iunie 2022	Înființarea Comitetului pentru Reforma 9
15 aprilie 2023	România depune cererea de plată nr. 3
28 mai 2025	Comisia Europeană suspendă 330 milioane euro
28 noiembrie 2025	România transmite răspunsul privind măsurile corective
19 decembrie 2025	Reactivarea Comitetului CNR9
30 aprilie 2026	Decizia finală a Comisiei Europene

Termenul-limită după care România nu mai putea salva banii

Vicepremierul interimar susține că momentul decisiv a fost data de 28 noiembrie 2025, termenul-limită acordat României pentru remedierea problemelor semnalate de Comisia Europeană.

„Potrivit Regulamentului European, toate măsurile trebuiau realizate până la data limită de 28 noiembrie. Orice se întâmplă mai târziu de termenul de suspendare nu se mai poate lua în calcul la evaluarea jalonului”, a explicat Oana Gheorghiu.

Aceasta afirmă că, din punct de vedere procedural, acela a fost momentul în care România a pierdut efectiv o parte din bani.

„Așadar, acesta este momentul oficial la care România a pierdut banii”, a transmis vicepremierul.

România a recuperat doar o parte din suma suspendată

Potrivit datelor prezentate de vicepremierul interimar, pe 19 decembrie 2025 a fost reactivat Comitetul CNR9, prin Decizia Prim-Ministrului nr. 572/2025, coordonarea fiind preluată de Oana Gheorghiu, în calitate de vicepremier responsabil pentru reformă.

Însă, susține aceasta, multe dintre măsuri au fost adoptate prea târziu pentru a mai putea influența evaluarea europeană.

În final, pe 30 aprilie 2026, Comisia Europeană a transmis decizia definitivă privind cererea de plată nr. 3:

• din cele 330 milioane euro suspendate;
• România a recuperat doar 132 milioane euro;
• aproximativ 198 milioane euro au fost pierdute definitiv.

Situația fondurilor suspendate din cererea de plată nr. 3

Situație	Sumă
Fonduri suspendate inițial	330 milioane euro
Fonduri recuperate	132 milioane euro
Fonduri pierdute definitiv	198 milioane euro

Acuzații dure privind tentativa de manipulare a opiniei publice

În mesajul său, Oana Gheorghiu afirmă că toate informațiile privind pierderea banilor europeni sunt susținute de documente oficiale și decizii verificabile.

„Aspectele sunt relativ tehnice, dar toate sunt documentate prin acte și decizii oficiale, ușor de verificat de către oricine”, a transmis vicepremierul interimar.

Aceasta a criticat dur persoanele care, în opinia sa, încearcă să prezinte situația într-o manieră falsă sau să transfere responsabilitatea către actuala conducere.

„E oricum tare rău să dezinformezi, cu atât mai mult atunci când ocupi o funcție publică. Dar să dezinformezi știind că există toate documentele care să te contrazică? Trebuie să fii cu adevărat special ca să faci așa ceva”, a mai declarat Oana Gheorghiu.

Reforma companiilor de stat, esențială pentru fondurile europene

Guvernanța corporativă a întreprinderilor publice este una dintre reformele considerate critice de Comisia Europeană în cadrul PNRR.

Bruxelles-ul a cerut României:

• reducerea numirilor politice interimare;
• profesionalizarea managementului companiilor de stat;
• proceduri transparente de selecție;
• evaluarea performanței administratorilor;
• creșterea independenței consiliilor de administrație.

Nerespectarea acestor jaloane poate bloca sau reduce accesul României la finanțările europene din PNRR, iar cazul cererii de plată nr. 3 este unul dintre cele mai importante exemple privind riscurile întârzierii reformelor asumate în relația cu Uniunea Europeană.