Oana Gheorghiu prezintă diferenţele dintre două tipuri de listare la bursă: Unii au rămas tot cu manipularea din anii ’90. Nu ne vindem ţara!
SURSA FOTO: Oana Gheorghiu-Listarea la Bursă
Vicepremierul interimar Oana Gheorghiu a declarat joi că România și-a asumat, atât prin PNRR, cât și prin programul de guvernare al fostei coaliții, listarea la bursă a trei companii de stat, procesul standard pentru o astfel de procedură având o durată estimată între 9 și 12 luni.
Oana Gheorghiu: Listarea companiilor de stat trebuia finalizată deja. Vicepremierul propune procedură accelerată
Vicepremierul interimar Oana Gheorghiu a declarat că, dacă guvernele care s-au succedat din 2021 până în prezent ar fi respectat angajamentele asumate pentru accesarea fondurilor europene, procesul de listare la bursă a companiilor de stat ar fi fost deja încheiat, iar sumele aferente ar fi intrat în conturile României.
În acest context, Gheorghiu a anunțat că a propus ca alternativă utilizarea unei proceduri accelerate de listare, care ar putea dura între 3 și 5 zile, subliniind însă că este vorba doar despre o variantă aflată în analiză, nu despre o decizie oficială sau o obligație.
Vicepremierul responsabil de reforma companiilor de stat a reacționat și la criticile primite pentru această propunere, afirmând că unele reacții amintesc de discursurile din anii ’90 privind ideea „Nu ne vindem țara”.
”Sunt politicieni din România care pretind că le ştiu pe toate, fără să aibă, de fapt, habar de nimic. Aşa s-au trezit unii să vorbească în aceste săptămâni despre procedura ABB (Accelerated Book Building) în cazul companiilor de stat, spunând ba că e hoţie, ba că ne vindem străinilor”, scrie, joi, pe Facebook, Oana Gheorghiu.
Aceasta a explicat că statul român este deja acționar în mai multe companii listate la bursă, printre care Hidroelectrica și Romgaz.
”Acelaşi stat român s-a angajat atât prin PNRR, cât şi prin Programul de Guvernare, să listeze trei companii de stat. Având în portofoliu, din fericire, şi companii performante, vrei să le valorifici şi să o faci cât mai bine. Absolut nimeni pe lumea asta nu cumpără acţiuni la companii de stat aflate în faliment, care sunt găuri negre pentru buget”, a mai scris Gheorghiu.
Ea explică faptul că, atunci când listezi o companie, poţi să foloseşti:
- IPO (Initial Public Offering): când compania intră pe bursă pentru prima dată;
- SPO (Secondary Public Offering): vânzare ulterioară de alte pachete de acţiuni;
- ABB (Accelerated Book Building): plasament accelerat către investitori instituţionali.
Fiind vorba de companii deja listate, IPO nu mai poate fi folosit.
Ea face o comparaţie între celelalte două tipuri de listare:
La SPO:
- anunţi public că listezi acţiuni
- oricine poate cumpăra: cetăţeni, fonduri, companii
- lansezi anunţul cu 6-12 luni înainte
- pregăteşti dosare voluminoase
- e transparent şi deschis
- dar durează
- preţul pe care l-ai anunţat azi poate să nu mai fie valabil peste un an pentru că piaţa poate scădea considerabil între timp
La ABB:
- statul mandatează una sau mai multe bănci de investiţii să coordoneze tranzacţia
- băncile contactează simultan zeci de fonduri instituţionale mari (fonduri de pensii, fonduri de investiţii, bănci de investiţii), le transmite oferta şi îi invită să liciteze
- la proceduri pot participa inclusiv fondurile de pensii la care sunt înscrişi peste 8 milioane de români
- şi le spui: ”Listez pachet minoritar de acţiuni. Cine oferă mai mult?”
- licitaţia durează 24-48 de ore
- cel care oferă mai mult câştigă
- banii intră imediat în contul statului
- e rapid
- toată procedura costă mai puţin
- şi preţul e cel din piaţă în acel moment (nu cel de peste un an, când nimeni nu poate şti cum vor sta lucrurile de fapt)
- poate exista un discount faţă de preţul zilei şi asta poate fi un dezavantaj, însă dacă piaţa scade cu 20% în cele 12 luni cât durează oferta publică SPO, pierzi mult mai mult decât orice discount acordat în ABB
”Şi mai e ceva foarte important în cazul ABB: banii vin rapid şi nu stau blocaţi într-un sertar. Ei se investesc în companie, iar aceste investiţii cresc automat valoarea ei. Unde ieri deţineai 70% dintr-o companie care valora 100 milioane Euro, listezi 10% prin procedura ABB, reinvesteşti banii şi azi deţii 60% dintr-o companie care valorează 130 milioane Euro. Adică cu 8 milioane de euro mai mult. Deşi ai cedat acţiuni, valoarea reală pe care o deţii este mai mare”, explică vicepremierul interimar.
Oana Gheorghiu: ABB, soluție de rezervă pentru ca România să nu piardă fondurile din PNRR
Vicepremierul interimar Oana Gheorghiu a declarat că a inclus mecanismul ABB în propunerea transmisă Guvernului doar ca variantă de rezervă, subliniind că nu este vorba despre o decizie oficială sau o obligație.
Potrivit acesteia, măsura are rolul de a preveni pierderea fondurilor europene aferente jalonului 443 din PNRR, care trebuie îndeplinit până la 31 august 2026. Gheorghiu a explicat că restructurarea companiilor rămâne obiectivul principal, însă, în cazul în care procedurile nu vor fi finalizate la timp, ABB ar urma să funcționeze ca o soluție de siguranță pentru respectarea termenelor asumate de România.
”De ce? Răspunsul e foarte simplu: ca să nu pierdem bani europeni. ABB nu e strategia principală, ci ca backup astfel încât să ne asigurăm că îndeplinim la termen jalonul 443 din PNRR, adică până pe 31 august 2026. Dacă reuşim cu restructurarea în timp util, atunci totul e perfect. Însă dacă nu ne încadrăm în timp, atunci ABB e plasa noastră de siguranţă astfel încât să nu pierdem banii europeni”, a mai transmis Oana Gheorghiu.
Aceasta a susținut că, în pofida criticilor venite din partea unor politicieni, ABB reprezintă un instrument legal, rapid și sigur, utilizat pe bursele din Europa, inclusiv în România de către Fondul Proprietatea.
”Dacă cei care s-au perindat pe la guvernare din 2021 încoace ar fi respectat angajamentul pe care ni l-am asumat pentru a obţine banii europeni, atunci procedura standard de listare trebuia să fie deja de mult încheiată şi banii să fie acum în contul României. Dar na, unii au rămas tot cu manipularea din anii ’90: «Nu ne vindem ţara»”, a concluzionat Oana Gheorghiu.
Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.





