Zece persoane ocupă 47 de funcții în 16 companii de stat din energie. Oana Gheorghiu: Trebuie să oprim risipa din companiile de stat

Vicepremierul interimar Oana Gheorghiu susține că un număr restrâns de persoane concentrează zeci de funcții în companiile de stat din sectorul energetic, beneficiind de venituri lunare consistente. Oficialul afirmă că această situație este posibilă din cauza unor lacune legislative și a lipsei de voință pentru eliminarea acestora și cere o reformă care să pună capăt risipei din companiile de stat.

Zece persoane ocupă 47 de funcții în 16 companii din energie

Potrivit Oanei Gheorghiu, analiza datelor disponibile după preluarea interimară a Ministerului Energiei de către Ilie Bolojan arată că aceeași zece oameni cumulează 47 de funcții în 16 companii diferite din domeniul energiei.

Aceștia ocupă simultan poziții de membri în consilii de administrație, consilii de supraveghere sau funcții executive de conducere.

Vicepremierul susține că, dacă analiza este extinsă, aceeași 25 de persoane dețin 77 dintre cele 288 de mandate active existente în companiile de stat din sector.

„Punctul esențial ca să putem face curățenie este diagnosticarea problemei cu care ne confruntăm și a scăpărilor legislative care permit ca astfel de situații să se întâmple în multe dintre companiile de stat”, a transmis Oana Gheorghiu.

Venituri de până la 75.000 de lei pe lună din funcții cumulate

Vicepremierul a prezentat și câteva exemple privind veniturile obținute prin cumularea funcțiilor. Potrivit acesteia, o persoană încasează aproximativ 75.000 de lei pe lună din două funcții în consilii de administrație și o funcție executivă de director.

Un alt manager ar obține 59.000 de lei lunar în baza aceleiași formule, în timp ce o altă persoană primește 58.700 de lei pe lună dintr-o funcție de director și un mandat provizoriu într-un consiliu de administrație.

De asemenea, sunt prezentate exemple de remunerații de 52.000 și 48.000 de lei lunar din câte două mandate în consilii de administrație, respectiv de 34.200 de lei pe lună din participarea în cinci consilii de administrație.

Vicepremierul spune că problema este reprezentată de „portițele” din legislație

Oana Gheorghiu afirmă că această concentrare a funcțiilor este posibilă deoarece legislația limitează doar numărul mandatelor în consiliile de administrație și de supraveghere, fără a include funcțiile executive de director sau de membru în directorat.

Potrivit acesteia, plafonul privind cumulul de mandate a fost redus treptat în ultimii ani, de la cinci mandate în 2011, la trei în 2016 și la două începând din 2023.

Vicepremierul susține însă că funcțiile executive reprezintă o categorie separată și nu sunt luate în calcul la aplicarea acestor limite.

În plus, aceasta afirmă că unele societăți sunt organizate ca vehicule investiționale (SPV) cu o participație a statului de până la 50%, ceea ce le permite să nu intre sub incidența obligațiilor privind plafonarea și transparența prevăzute de Ordonanța de Urgență nr. 109/2011.

„Nu ne lipsesc neapărat legile, ci voința de a închide «portițele» «uitate» prin ele”, a transmis vicepremierul.

Reforma trebuie să închidă mecanismele care au permis abuzurile

Vicepremierul mai susține că, înainte de intrarea în vigoare a Legii nr. 158/2025, revocarea membrilor din conducerea companiilor de stat genera costuri importante pentru stat, deoarece cei eliberați din funcție câștigau în instanță și primeau despăgubiri, penalități și salarii compensatorii.

Potrivit acesteia, noua lege permite revocarea, în termen de 60 de zile și fără plata unor daune, a persoanelor care nu respectă noile plafoane de remunerație.

În schimb, revocarea pentru performanță slabă sau pentru acțiuni contrare interesului companiei continuă să depindă de clauzele contractelor de mandat negociate de ministerele sau autoritățile tutelare.

„Reforma reală nu înseamnă doar legi noi, ci să închizi «portițele» care au permis abuzuri vreme de ani de zile. Trebuie să oprim risipa din companiile de stat”, a concluzionat Oana Gheorghiu.