Legăturile dintre Oana Gheorghiu, portofelul digital şi Mastercard. Un proiect strategic ajunge în centrul unei controverse

Vicepremierul Oana Gheorghiu se află în centrul unei controverse legate de proiectul portofelului digital european, după ce a inițiat un memorandum de colaborare cu Mastercard pentru servicii de asistență în dezvoltarea acestui sistem.

Ce legături sunt invocate între Oana Gheorghiu și Mastercard

Potrivit România TV, la o zi după o discuție avută cu reprezentanții Schwarz Group, vicepremierul Oana Gheorghiu s-a întâlnit și cu reprezentanți ai Mastercard pentru a discuta despre accelerarea digitalizării serviciilor publice din România. Conform informațiilor prezentate, întâlnirea nu ar fi fost comunicată Autorității pentru Digitalizarea României (ADR), iar reprezentanții instituției nu ar fi fost invitați să participe.

La cinci luni de la această întâlnire și cu o zi înainte ca Guvernul Bolojan să fie demis de Parlament, Executivul a adoptat un memorandum cu Mastercard privind servicii de asistență pentru portofelul digital european. Documentul a fost inițiat chiar de vicepremierul Oana Gheorghiu.

Relația dintre Asociația Dăruiește Viață și Mastercard este de lungă durată

În contextul acestei colaborări este evidențiată și relația de lungă durată dintre Asociația Dăruiește Viață și Mastercard, bazată pe sponsorizări și sprijin financiar acordat de companie.

În 2019, în cadrul campaniei #NoiFacemUnSpital, Mastercard a donat un milion de euro pentru construcția și dotarea tehnologică a primului spital pediatric de oncologie și radioterapie din România. În același an, compania s-a angajat să contribuie cu câte doi euro suplimentari pentru fiecare donație individuală realizată de posesorii de carduri prin intermediul platformei Bursa de Fericire.

La începutul pandemiei de COVID-19, în 2020, Mastercard a oferit încă 100.000 de euro Asociației Dăruiește Viață pentru achiziția de echipamente medicale de urgență și pentru sprijinirea spitalelor publice.

Ulterior, compania a rămas implicată în proiectele asociației în calitate de „Partener pentru Inovare”, finanțând sesiuni educaționale și cursuri de specializare medicală destinate personalului noului spital.

Sursa menționată subliniază că, în alte state europene, aplicațiile pentru portofelele digitale naționale sunt dezvoltate de autoritățile publice responsabile cu digitalizarea și securitatea informatică. Sunt oferite drept exemple compania publică PagoPA din Italia și agenția ANTS din Franța, instituții considerate echivalente ale Autorității pentru Digitalizarea României.

Mastercard, singura opțiune aleasă de Guvern pentru dezvoltarea portofelului digital

În România, însă, este evidențiat faptul că Mastercard a devenit singura opțiune aleasă de Guvern pentru dezvoltarea portofelului digital.

În ianuarie 2026, Direcția Generală pentru Evidența Persoanelor, condusă la acel moment de Cătălin Giulescu, care ulterior a devenit președintele ADR, prezenta proiectul portofelului european de identitate digitală și procedurile de înrolare și autentificare prin cartea electronică de identitate.

Instituția preciza atunci că Ministerul Afacerilor Interne și alte autorități române participă la proiectul-pilot „Identitatea Digitală Europeană – Parteneriat pentru Aliniere, Certificare și Testare”, coordonat de Ministerul de Interne din Franța. Inițiativa reunește 24 de state membre ale Uniunii Europene și are ca obiectiv sprijinirea statelor participante pentru emiterea și certificarea a cel puțin unui portofel european de identitate digitală până în decembrie 2026.

Potrivit sursei citate, după numirea lui Cătălin Giulescu la conducerea ADR, relevanța acestui proiect-pilot ar fi fost diminuată, în condițiile în care Oana Gheorghiu a considerat oportună inițierea unui memorandum de colaborare cu Mastercard.

Mastercard a semnat și un memorandum de înțelegere cu autoritățile de la Chișinău

În septembrie 2025, Mastercard a semnat un memorandum de înțelegere cu autoritățile de la Chișinău, iar documentul semnat ulterior în România este prezentat ca fiind foarte asemănător.

Memorandumul din Republica Moldova a fost semnat la 8 septembrie 2025, iar cel din România la 4 mai 2026. Ambele poartă denumirea de „Memorandum de înțelegere”, deși, potrivit materialului, documente similare din România erau denumite în mod obișnuit „Memorandum de colaborare”.

De asemenea, cele două documente folosesc formulări administrative similare, inclusiv referiri la bunele intenții ale părților semnatare. Totodată, ambele promovează obiective precum accelerarea tranziției către o economie fără numerar, dezvoltarea ecosistemului național al portofelului digital și implementarea tehnologiilor inovatoare pentru plăți electronice în sectorul public.