Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește-ne pe Google NewsListarea companiilor de stat la bursă ar fi fost folosită ca un instrument politic, acuză vicepremierul Oana Gheorghiu
Vicepremierul Oana Gheorghiu a spus că, în interiorul Guvernului, nu a simțit tensiunea care părea vizibilă la televizor. Ea a explicat că, în ședințele Guvernului, lucrurile se desfășurau normal: se discutau ideile, se dezbăteau propunerile, iar deciziile erau luate doar după ce toată lumea era de acord. A menționat că nu a existat situația în care cineva să se opună ferm unei decizii la finalul discuțiilor.
Întrebată despre relația sa cu miniștrii PSD și cu premierul Ilie Bolojan, Gheorghiu a spus că, în Guvern, nu a perceput conflicte, deși la televizor părea că există tensiuni. Ea a afirmat că măsurile adoptate au fost cele din programul de guvernare și au fost gândite pentru reducerea deficitului bugetar mare, fiind asumate de toți membrii Guvernului. Totuși, a spus că diferența dintre atmosfera din Guvern și cea prezentată public a surprins-o.
Referitor la ideea listării unor companii de stat la bursă, vicepremierul a declarat că, în opinia sa, subiectul a fost folosit politic într-un mod negativ. Ea a considerat regretabil că astfel de teme sunt folosite pentru dispute politice, subliniind că listarea nu înseamnă „vânzarea țării”, ci protejarea companiilor de probleme precum gestionarea defectuoasă sau pierderile.
Oana Gheorghiu a explicat că firmele listate la bursă sunt, de obicei, mai bine protejate și mai transparente, ceea ce le face mai puțin vulnerabile la influențe sau practici abuzive. În schimb, companiile de stat rămase complet sub control politic ar putea ajunge să funcționeze ineficient și să producă pierderi.
„În interiorul guvernului nu am simţit niciodată această situaţie tensionată pe care o vedeam la televizor seara. Acolo, în interior, lucrurile se întâmplau absolut normal, oamenii discutau, ideile se dezbăteau, iar toate deciziile care au fost implementate au fost agreate de toată lumea. Nu a existat o dezbatere şi la final cineva să se opună vehement.
S-au luat măsurile care au fost stabilite prin programul de guvernare, cele care trebuiau fi luate pentru a reduce deficitul uriaş bugetar, toată lumea asumându-şi că nu există o altă cale. Seara la televizor vedeam însă altceva şi aici a fost pentru mine un pic şocant să văd că lucrurile se întâmplă într-un fel în guvern şi în alt fel în spaţiul public.
Eu ştiu foarte bine că nu lista asta e problema, ci a fost folosită ca un instrument politic, ceea ce este foarte trist. Este foarte trist că politicienii anului 2026 încă mai folosesc astfel de instrumente pentru a câştiga bătălii politice, pentru că listarea companiilor de stat nu este un lucru cu care să ne jucăm. Iar listarea companiilor de stat nu înseamnă că ne vindem ţara, înseamnă că ne protejăm companiile de devalizare.
O companie listată este mult mai puţin vulnerabilă în faţa căpuşelii, nu spun că nu se mai poate face deloc, dar spun că o companie listata este o companie sănătoasă care produce bani pentru fiecare român. O companie care rămâne 100% în proprietatea statului şi care este guvernată, după cum ştim că e guvernat politic, produce găuri”, a punctat Gheorghiu.
CEC Bank, principalul candidat pentru listarea la bursă
În analiza privind listarea la bursă a companiilor de stat, CEC Bank este considerată cea mai avansată opțiune pentru un posibil IPO, potrivit documentelor discutate la nivel guvernamental. Valoarea estimată a băncii este de aproximativ 5,4 miliarde de lei, iar listarea ar putea fi realizată printr-o ofertă mixtă, care ar include atât acțiuni noi, cât și o parte din acțiunile deținute de stat. Conform raportului, pregătirile ar putea începe rapid, iar lansarea IPO-ului este avută în vedere pentru trimestrul al patrulea din 2026, în funcție de rezultatele studiului de fezabilitate.
În document se arată că dimensiunea și notorietatea CEC Bank ar putea permite atragerea investitorilor de pe piața locală și regională. Faptul că statul este unic acționar este văzut ca un avantaj deoarece simplifică procesul de luare a deciziilor. În plus, banca are deja o experiență pe piața de capital prin emisiuni de obligațiuni. Sunt menționate însă și anumite riscuri, în special legate de sensibilitatea politică a instituției.
Raportul precizează că CEC Bank este adesea folosită ca instrument de politică publică, iar listarea la bursă ar introduce o disciplină comercială mai strictă, care ar putea limita astfel de utilizări. În același timp, listarea este văzută ca un semnal important transmis investitorilor, care ar indica angajamentul statului față de reforme economice și creșterea transparenței.
„Dimensiunea şi notorietatea CEC Bank asigură absorbția ofertei pe piața locală şi regională. Pregătirea poate fi demarată imediat – termen propus pentru IPO: Trimestrul 4 2026 ( sub rezerva confirmării termenului de studiu de fezabilitate). Statul va menține controlul majoritar indiferent de structura IPO. CEC Bank este utilizată frecvent ca instrument de politică publică, iar listarea impune disciplină comercială care poate restricționa acceste utilizări”, se arată în raport.
Oana Gheorghiu cere explicații privind selecția CA la Portul Constanța: Ministerul Transporturilor invocă GDPR
Vicepremierul Oana Gheorghiu a declarat că a solicitat Ministerului Transporturilor întreaga procedură de selecție a Consiliului de Administrație de la Portul Constanța, după ce ar fi primit sesizări privind posibile nereguli. Potrivit acesteia, a primit însă răspuns că informațiile nu pot fi comunicate, pe motiv că sunt protejate de regulamentul GDPR.
Întrebată la Digi 24 cum este posibil ca o autoritate publică să refuze furnizarea unor astfel de informații invocând protecția datelor personale, Oana Gheorghiu a ridicat semne de întrebare cu privire la transparența procedurii.
”Este vorba despre Portul Constanţa. În spaţiul public au fost multe discuţii despre felul în care a fost selectat Consiliul de Administraţie, mai mult de atât am primit sesizări şi pe adresa cabinetului privind aceste nereguli, motiv pentru care am solicitat Ministerului Transporturilor nu doar contractele de mandat şi numele celor care au fost selectaţi, ci întreaga procedură, să înţelegem cum a decurs procedura, care a fost compania care a făcut această selecţie şi am primit acest răspuns că sunt date care nu pot fi comunicate, că ţin de GDPR”, a declarat Oana Gheorghiu.
”Este, într-adevăr, inadecvat răspunsul. În primul rând că e o lipsă de colegialitate, în al doilea rând că este o lipsă de respectare interinstituţională, pentru că interinstituţional nu vorbim despre date cu caracter personal, nu le cerea Oana Gheorghiu să le ducă acasă, le cerea cabinetul vicepremierului, iar cabinetul vicepremierul este un cabinet la dispoziţia premierului, aşa că e ca şi cum le-ar fi cerut premierul şi nu se poate”, a explicat Oana Gheorghiu.
Ea a transmis că informațiile solicitate vor fi obținute în cele din urmă, chiar dacă procesul întâmpină anumite blocaje administrative.
Potrivit acesteia, demersul se desfășoară strict pe cale legală, iar legea permite accesul la astfel de date. Oana Gheorghiu a precizat că a fost transmis deja un răspuns elaborat de juriștii instituției, cu argumentele necesare, iar în cazul în care ministerul nu va furniza informațiile, acestea vor fi solicitate altor instituții care le dețin.
Vicepremierul a mai menționat că situații similare au apărut și în relația cu unele companii din sectorul infrastructurii energetice.
Oana Gheorghiu, despre Nicuşor Dan: Cred că e copleşit de probleme
Vicepremierul Oana Gheorghiu a declarat că președintele Nicușor Dan pare copleșit de volumul mare de probleme și responsabilități, în condițiile în care societatea îi adresează numeroase critici.
Aceasta a precizat că și-ar dori ca șeful statului să manifeste mai multă deschidere în dialogul cu diverse categorii de persoane înainte de a lua decizii importante.
Întrebată la Digi 24 cum apreciază activitatea lui Nicușor Dan în calitate de președinte și dacă acesta s-a schimbat față de perioada în care era primar sau activ în zona ONG-urilor, Oana Gheorghiu a făcut aceste comentarii în contextul actualului mandat prezidențial.
”Nu ştiu dacă s-a schimbat sau nu. În toată această perioadă l-am întâlnit o singură dată la Bruxelles, când întâmplător ne găseam amândoi în acelaşi loc. Cred că e copleşit de probleme, cred că are foarte multe pe cap. Ştiu că societatea îi reproşează multe lucruri. Nu ştiu dacă s-a schimbat sau nu, cred că vede lucrurile dintr-o altă perspectivă şi m-aş bucura să văd în viitor mai multă deschidere în a discuta cu mai mulţi oameni atunci când ia deciziile. Probabil că o face, n-am aceste informaţii. Eu încă mai sper că felul în care face el lucrurile, cum le gândeşte, cum le analizează, sper că rezultatul final va fi unul bun pentru România”, a afirmat Oana Gheorghiu.
Referitor la sprijinul acordat premierului Ilie Bolojan de către președinte, Oana Gheorghiu a declarat că nu a participat la întâlnirile dintre cei doi și, prin urmare, nu poate aprecia direct nivelul de susținere existent.
Ea a precizat că știe că președintele susține reforma și respectarea programului de guvernare, aspect discutat și în cadrul unei întâlniri anterioare. De asemenea, a menționat că acesta sprijină digitalizarea României, proces care ar implica o creștere a transparenței.
Oana Gheorghiu a adăugat că, din informațiile sale, relația dintre președinte și premier este una corectă, instituțională, bazată pe discuții tehnice, fără a putea oferi însă detalii suplimentare.
