Se pregătește marea vânzare a CEC Bank și Salrom? Dan Andronic: Istoria este pe cale să se repete

Un articol realizat de jurnalistul Dan Andronic aduce în atenție un posibil demers al Guvernului privind listarea la bursă a unor active strategice ale statului român, respectiv CEC Bank și Salrom, în contextul unor decizii asociate cu administrația condusă de Ilie Bolojan și cu vicepremierul Oana Clara Gheorghiu. În centrul discuției se află modul în care ar fi pregătite aceste operațiuni și implicațiile lor asupra economiei naționale.

Potrivit informațiilor prezentate de jurnalistul Dan Andornic într-un articol publicat pe EVZ, în politica românească din ultimele trei decenii există o practică neoficială prin care înstrăinarea unor active strategice nu se realizează prin dezbateri publice, ci prin proceduri administrative sau documente tehnice prezentate sub forma unor analize exploratorii.

Dan Andronic ridică întrebări despre direcția acestor decizii guvernamentale

În acest context este menționat un document care ar indica faptul că astfel de procese ar putea fi reluate, având ca ținte CEC Bank și Salrom, active de importanță majoră pentru statul român.

„Există o tradiție nescrisă, dar respectată cu sfințenie în politica românească din ultimii 30 de ani: marile tunuri și înstrăinări de active strategice nu se fac la lumina zilei, prin dezbateri publice, ci pe furiș, sub limbajul de lemn al unor „analize exploratorii”.

Un document intrat recent în posesia noastră demonstrează negru pe alb că istoria este pe cale să se repete. De data aceasta, țintele sunt chiar „bijuteriile coroanei”: CEC Bank și Salrom”, notează Dan Andronic.

Documentul este prezentat ca o notă de informare elaborată de cabinetul viceprim-ministrului Oana Gheorghiu și care a fost introdus în ședința de Guvern din 16 aprilie 2026. Acesta este descris ca un posibil instrument prin care s-ar contura o formă de privatizare indirectă, ambalată în concepte de guvernanță corporativă și reformă economică. Criticile vizează ideea că ar putea fi vorba despre una dintre cele mai ample operațiuni de înstrăinare a activelor statului din ultimele două decenii.

„Nota de Informare elaborată de cabinetul viceprim-ministrului Oana-Clara Gheorghiu, prezentată pe șest în ședința de Guvern din 16 aprilie 2026, este manualul perfect al privatizării mascate. Sub umbrela așa-ziselor recomandări tehnocrate din raport, ni se pregătește, practic, cea mai amplă înstrăinare de active strategice ale statului român din ultimele două decenii. Totul ambalat frumos în poleiala „guvernanței corporative”.

Problema nu este neapărat listarea la bursă, ci logica, momentul și secretomania totală”, explică jurnalistul.

CEC Bank este cea mai veche instituție bancară din România, cu o evaluare de aproximativ 5,4 miliarde de lei

În ceea ce privește CEC Bank, analiza prezentată ridică discuții legate de rolul instituției în economie. Banca este descrisă ca fiind utilizată frecvent ca instrument de politică publică, prin acordarea de credite pentru IMM-uri, susținerea sectorului agricol și finanțarea programelor destinate tinerilor pentru locuințe. Această utilizare este interpretată ca un element problematic în perspectiva unei posibile listări la bursă, considerată soluția propusă pentru introducerea unei discipline comerciale mai stricte.

CEC Bank este cea mai veche instituție bancară din România, cu o evaluare de aproximativ 5,4 miliarde de lei, conform datelor AMEPIP, echivalentul a peste un miliard de euro. De asemenea, banca este descrisă ca fiind profitabilă și stabilă, având în istoric două emisiuni de obligațiuni în valoare totală de 582 milioane de euro la Bursa de Valori București, ceea ce indică o funcționare solidă din punct de vedere financiar.

În acest context, decizia de listare este interpretată ca fiind justificată tocmai prin performanțele economice ale instituției, fiind considerată una dintre cele mai atractive opțiuni pentru o ofertă publică inițială din portofoliul statului. Totuși, sunt ridicate critici privind logica acestei decizii, în condițiile în care o instituție profitabilă și strategică ar urma să fie scoasă pe piață.

„Când citești argumentele vicepremierei Oana Gheorghiu, te freci la ochi. Dintre toate companiile vizate de această amplă operațiune, cazul CEC Bank este de-a dreptul halucinant.

Știți care este principalul „risc” identificat de echipa tehnocrată, risc pentru care banca trebuie listată de urgență (IPO)? Faptul că ajută economia națională!

În documentul vicepremierei, la rubrica de argumente, se menționează negru pe alb o „sensibilitate politică”: CEC Bank este utilizată prea des ca instrument de politică publică. Mai exact, deranjează că dă credite preferențiale pentru IMM-uri, că susține programele din agricultură și finanțează locuințele pentru tineri.

Soluția vicepremierei preferate a lui Ilie Bolojan? Listarea la Bursă! Așa se va impune o „disciplină comercială” care va restricționa aceste utilizări.

Să traducem pentru cei care nu sunt familiarizați cu economia: în logica cuplului Bolojan-Gheorghiu, faptul că o bancă a statului român susține capitalul autohton și programele guvernamentale nu este un atu strategic, ci o boală de care CEC Bank trebuie vindecată urgent prin forța pieței libere”, a mai scris Dan Andronic.

Salrom deține resurse de grafit considerate critice la nivel global în contextul tranziției energetice

În paralel, Salrom este prezentată ca o companie de stat cu un rol strategic major, deținând monopolul exploatării sării în România. Compania este descrisă ca fiind profitabilă și esențială pentru economie, având un rol important inclusiv în întreținerea infrastructurii rutiere în sezonul rece. În plus, Salrom deține resurse de grafit considerate critice la nivel global în contextul tranziției energetice și al dezvoltării tehnologiilor pentru baterii electrice.

„Vorbim despre cea mai veche instituție bancară din România. Nu este o gaură neagră, nu este un colos falimentar pe care statul nu-l mai poate ține în spate. Din contră! CEC Bank are o evaluare AMEPIP de 5,4 miliarde de lei. Subevaluată, dacă este să mă întrebați pe mine, dar oricum, peste 1 miliard de euro.

Este o bancă profitabilă, extrem de stabilă, care a avut deja succes cu două emisiuni de obligațiuni de 582 milioane euro la BVB. Funcționează perfect.

Și tocmai de aceea trebuie vândută.

Nota vicepremierei Gheorghiu o declară „cel mai solid candidat pentru IPO”. Adică, fiind cea mai valoroasă bijuterie din portofoliul statului, trebuie scoasă prima la tarabă.

Așa cum o descrie perfect contraargumentul de bun simț, decizia de a lista CEC Bank în acest moment și cu această justificare este „ca și cum un proprietar de casă ar decide să vândă camera cea mai bună din locuință pentru că «are cel mai mare potențial pe piață», păstrând pivnița inundată.”

Dar jaful cu acte în regulă nu se oprește la ușa CEC Bank. Pe aceeași listă a „analizei exploratorii” regăsim o altă perlă absolută a economiei naționale, pe care unii abia așteaptă să o treacă în portofolii private: Salrom (Societatea Națională a Sării).

Vorbim despre o companie care deține monopolul natural și legal al exploatării sării în România. O societate extrem de profitabilă, care, pe lângă sarea esențială economiei și drumurilor la fiecare iarnă, stă pe singurele rezerve de grafit din țară – o resursă critică la nivel global în era tranziției energetice și a bateriilor electrice.

De ce ai lista și înstrăina un monopol de stat hiper-profitabil, cu resurse strategice de o asemenea anvergură?

Răspunsul tehnocrat este același: „eficientizare” și „atragere de capital”.

Realitatea? Este o altă companie cu potențial uriaș, pregătită să fie cedată la pachet, în timp ce statul român rămâne, din nou, doar cu praful de pe tobă și datoriile.

Să vinzi acțiuni la un monopol natural și profitabil nu este o dovadă de viziune economică, ci o capitulare a statului în fața unor interese private uriașe”, subliniază jurnalistul.

Acest proces ar putea însemna pierderea controlului statului asupra unor resurse esențiale

În cazul acestei companii, discuția vizează riscul ca un monopol natural și strategic să fie expus proceselor de privatizare sau listare, ceea ce ar putea conduce la transferul controlului către entități private. Argumentul oficial invocat în astfel de situații este legat de eficientizare și atragerea de capital, însă criticii susțin că acest proces ar putea însemna pierderea controlului statului asupra unor resurse esențiale.

„Întrebarea care se pune firesc este una simplă: Pentru cine se pregătește această „disciplinare comercială” a CEC Bank și „eficientizare” a Salrom? Cine sunt băieții deștepți care abia așteaptă să preia controlul asupra unor active de miliarde, curățate de „povara” interesului național?

Suntem curioși dacă liderii coaliției vor înghiți această pastilă tehnocrată sau dacă operațiunea „Vindem Bijuteriile Statului” va fi oprită înainte să lase statul român fără ultimele sale instrumente economice și financiare cu adevărat strategice”, a conchis acesta.