EXCLUSIV. „Diavolul” nu mai este ascuns în detalii, ci se regăsește deja în inteligența artificială. Dan Andronic: Noi suntem cei care îl antrenăm, neînțelegând încă pentru ce

Dan Andronic, Bogdan Comaroni și Octavian Hoandră au discutat într-o nouă ediție a podcastului „Contrapunct” despre capcanele Inteligenței Artificiale, cenzura digitală și modul în care libertatea oamenilor este pusă în joc de noile „zeități” din Silicon Valley.

Inteligența Artificială a devenit un subiect tot mai prezent în viața de zi cu zi

Dan Andronic a subliniat la începutul podcastului de pe canalul de YouTube „HAI România!” că „diavolul” nu mai este ascuns în detalii, ci se regăsește deja în inteligența artificială. Jujrnalistul a făcut referire la ideile lui Peter Thiel, care vorbește despre o apocalipsă, precum și la avertismentele lui Fiodor Dostoievski din romanul „Demonii”.

„Astăzi discutăm împreună cu Bogdan Comaroni și Octavian Hoandră despre diavolul tehnologic. De ce? Pentru că diavolul se pare că nu mai stă în detalii, ci deja stă în inteligență artificială.

Diavolul se ascunde la ora actuală în ceea ce Peter Thiel spune că este o apocalipsă, ceea ce Dostoievski ne avertiza în „Demonii” și de-aia aici o să am nevoie de expertiza lui Tavi Hoandră. Detalii care ne vor conduce spre un scenariu pe care acum șase luni îl consideram științifico-fantastic”, a spus Dan Andronic la începutul podcastului.

Dan Andronic a explicat că Inteligența Artificială era privită inițial drept un instrument care urma să funcționeze asemenea unei secretare conștiincioase, capabile să realizeze toate sarcinile fără să solicite bani.

Perspectiva s-a schimbat însă, deoarece oamenii au ajuns să fie cei care muncesc pentru Inteligența Artificială și contribuie la antrenarea acesteia, fără să înțeleagă încă în ce scop.

„Ne uitam la inteligența artificială ca la un instrument în care ne puneam speranțele că îl vom folosi ca pe o secretară. O secretară conștiincioasă care nu cere bani și care îți face toată treaba. Se pare că secretarele suntem noi. Se pare că noi suntem cei care muncim pentru AI, că noi suntem cei care îl antrenăm, neînțelegând încă pentru ce.

Thiel de care vă spuneam mai înainte și despre care Bogdan a adus vorba, i s-a alăturat și J.D. Vance, vicepreședintele Statelor Unite, cu un interviu extraordinar în care vorbește despre prezențe întunecate în politică, adică diavoli”, a mai spus jurnalistul.

Noua tehnologie ar putea fi transformată într-un instrument de control total

Un alt punct al discuției a fost reprezentat de capacitatea tehnologiei de a aduna date și decizii și de a le concentra în mâinile unui monopol restrâns. Andronic a atras atenția că este vorba despre un grup foarte mic de oameni, ceea ce ar putea transforma această putere într-un instrument de control total.

„Discutăm despre o putere care are capacitatea de a aduna date și decizii și să le pună în mâna unui monopol restrâns, pentru că vorbim de o mână de oameni, transformându-l, de fapt, într-un control total. Și vreau să vă zic că astăzi, de exemplu, am văzut, era o știre la o televiziune de știri mare, care analiza șansele lui Alexandru Nazare și Luca Niculescu cu ajutorul AI-ului.

Răspunsurile erau ușor tămpite, asta pot să vă spun, dar mi-a arătat cât de profund ne-a intrat în viață diavolul ăsta care vine din Silicon Valley și care se prelinge așa ca o ceață de-asta, ca o ceață, nu știu dacă azi mai țineți minte filmele de groază când e ceața aia care se lasă așa ușor pe străzi. O ceață care nu face altceva decât ne încețoșează mintea. Nu-i așa, Bogdan?”, a mai spus Dan Andronic.

Bogdan Comaroni a adus în discuție nivelul de educație al tinerilor din România

Bogdan Comaroni a abordat, la rândul său, perspectiva privind viitorul premier și influența Inteligenței Artificiale.  Comaroni a adus în discuție și situația nivelului de educație al tinerilor din România, făcând referire la rezultatele testului PISA. Potrivit datelor menționate în cadrul podcastului, 52% dintre tinerii de 16 ani se confruntă cu analfabetism funcțional în ceea ce privește chestiunile legate de matematică, inclusiv în cazul unor enunțuri simple. În același timp, 48% întâmpină probleme în ceea ce privește citirea, respectiv înțelegerea textului pe care îl citesc.

Comaroni a considerat că situația este cu atât mai gravă cu cât România a coborât, față de anul anterior, cu o treaptă în clasamentul general al evaluării IQ pe țări.

„Ne așteaptă zile grele în analiza asta despre viitorul premier și la noi nu e niciun pericol cu inteligența aia să ajungem în situația în care să ne preia pe toți. Bine, nici nu mai știu ce poate fi preluat din România și vis-a-vis de inteligență. Ai văzut știrea aia, nu vreau să insist că probabil știe toată lumea cu testul PISA, cu tinerii de 16 ani care 52% au analfabetism funcțional pe chestiuni legate de matematică, adică de enunțuri simple (…) și 48% pe bază de citire, adică nu înțeleg ceea ce citesc”, a subliniat Bogdan Comaroni.

În discuție a fost menționat și clasamentul IQ by Countries. Potrivit datelor prezentate de Comaroni, IQ-ul mediu al României ar fi scăzut de la 86,7 la aproximativ 83,6. La nivel internațional, România s-ar afla pe locurile 77-78, în apropierea Burkina Faso.

În Uniunea Europeană, România ar ocupa ultimul loc în acest clasament din perspectiva nivelului de inteligență. Dacă sunt luate în calcul și țările europene care nu fac parte din Uniunea Europeană, România s-ar afla pe antepenultimul loc, fiind urmată doar de Albania și Macedonia de Nord.

„Mai grav este că, față de anul trecut, noi am mai scăzut în clasament cu o treaptă, la nivel general, pe aceea celebră căutare și a clasamentului de IQ by Countries, care se găsește foarte ușor și explică și metodologia. Noi de la 86,7 IQ mediu am scăzut la 83,6, cam așa. Pe plan internațional, suntem pe locul 77-78, tot pe lângă Burkina Faso. În Uniunea Europeană, suntem pe fix ultimul loc, ca inteligență, iar în țările non-europene din Europa, adică intrând și țările care nu sunt în Uniunea Europeană, suntem pe antepenultimul loc, după noi mai e doar Albania și Macedonia de Nord.

Pentru cine întreabă, cei mai buni sunt pe nord, pe acolo țările nordice. Noi eram după revoluție sau cum vreți să-i ziceți într-o poziție foarte tare, eram prin primele 20 de țări ale lumii, treceam de 100 și ceva ca medie pe anumite domenii, adică eram spre Japonia, care are cel mai mult, 109”, a completat Bogdan Comaroni.

Întreaga ediție a podcastului poate fi urmărită aici.