„Armata de mercenari” a lui Ilie Bolojan a preluat PNL. Dan Andronic avertizează că liberalismul dispare, iar „bolojenismul” crește

Ilie Bolojan promite reformarea PNL, dar schimbările făcute în partid sunt descrise de jurnalistul și consultantul politic Dan Andronic drept o operațiune de preluare a puterii. Într-un editorial cu un ton tranșant, acesta analizează numirile făcute în filialele liberale și traseele politice ale oamenilor promovați. Autorul susține că vechii membri sunt înlăturați, în timp ce persoane venite din alte partide ajung direct în funcții-cheie. În opinia sa, liberalismul pierde teren, iar „bolojenismul” devine noua doctrină a PNL.

Ilie Bolojan reformează PNL în stilul „contabil-măcelar”

Ilie Bolojan aplică în interiorul Partidului Național Liberal același tip de reformă pe care îl folosește de luni întregi în economie, susține Dan Andronic. Jurnalistul descrie stilul liderului liberal drept unul de „contabil-măcelar”, bazat pe eliminări, numiri controlate și construirea unei echipe loiale.

În locul modernizării promise, autorul vede o operațiune prin care partidul este preluat de un singur om. Funcțiile importante sunt încredințate unor persoane aduse din afara PNL, fără o legătură solidă cu doctrina liberală și fără un parcurs construit în organizațiile partidului.

„Dacă ne uităm la măsurile luate în ultimele luni, reforma seamănă tot mai puțin cu modernizarea unui partid și tot mai mult cu preluarea lui de către o persoană fizică. Prin aducerea unor mercenari și prin încredințarea unor funcții-cheie. Având ca efect falimentarea liberalismului”, scrie Dan Andronic.

În lectura sa, Ilie Bolojan nu reconstruiește partidul prin competiție și promovarea membrilor cu experiență, ci își formează o adevărată armată politică, alcătuită din oameni care își datorează poziția exclusiv celui care i-a numit.

Dan Andronic: Ilie Bolojan și liberalismul se potrivesc „ca nuca-n perete”

Numirea Sandei Nicola în funcția de președintă interimară a PNL Sector 2 este unul dintre exemplele folosite de Dan Andronic pentru a demonstra ruptura dintre noii lideri ai partidului și liberalism. Fosta purtătoare de cuvânt a lui Mircea Geoană a răspuns simplu atunci când a fost întrebată ce caută în PNL: „De ce nu?”.

Jurnalistul consideră că răspunsul surprinde perfect logica noilor promovări: dacă partidul oferă acces rapid la o funcție politică, lipsa experienței liberale sau activitatea anterioară împotriva PNL nu mai reprezintă obstacole.

„Și are dreptate. De ce să nu te duci într-un partid care îți oferă posibilitatea unei sinecuri politice!”, scrie Dan Andronic.

Autorul insistă asupra faptului că, în noua construcție politică, nu mai contează dacă persoana promovată a plătit cotizație, a muncit în campaniile PNL sau a apărat valorile liberale. Experiența din interiorul partidului este înlocuită de oportunitate și de relația cu actuala conducere.

„Nu contează că nu ai nicio treabă cu liberalismul, că nu ai plătit cotizație ani de zile, că ai făcut campanie împotriva PNL. Nu contează nimic decât oportunitatea. Mai ales că ai exemplul lui Dragoș Pîslaru, Oana Gheorghiu și al “mercenarilor” cooptați în echipa Bolojan, direct la vârful guvernului. Ca să nu mai vorbim despre cei din partidul lui Șoșoacă sau POT. Dacă ei pot, vorba Sandei Nicola: De ce nu?”, arată jurnalistul.

Orice eliminare devine „reorganizare”, iar noii veniți sunt declarați „profesioniști”

Schimbările sunt prezentate public prin termeni precum reformă, reorganizare și deschidere către societate, însă Dan Andronic respinge această retorică. În opinia sa, cuvintele atent alese maschează înlăturarea vechilor lideri și instalarea unor persoane dependente de centrul partidului.

„În vocabularul actualei conduceri, orice eliminare este „reorganizare”, orice numire de sus este „deschidere către societate”, iar orice persoană adusă direct într-o funcție devine automat „profesionist”. Sunt cuvinte frumoase, atent ambalate. Întotdeauna se vor găsi alți “mercenari”, cum este Siegfried Mureșan, care să aplaude acest lucru. Că doar așa rezistă în politică de ani de zile…”, afirmă Dan Andronic.

Jurnalistul descrie și mecanismul prin care rezistența din interiorul partidului este redusă. Liderii vechi sunt îndepărtați, organizațiile sunt dizolvate sau rămân fără conducere, iar cei care ar putea contesta deciziile centrale sunt puși în situația de a alege între obediență și pierderea funcțiilor.

„Mai ales că mecanismul de decimare este simplu: oamenii vechi sunt îndepărtați, organizațiile sunt dizolvate sau lăsate fără conducere. Deci mai bine aplauzi ca foca, decât să te trezești scos de liste”, scrie autorul.

Locurile eliberate sunt ocupate de persoane care nu au crescut în PNL, nu au participat la luptele interne și nu au primit funcțiile prin votul membrilor. Ele își datorează ascensiunea unui singur om: Ilie Bolojan.

Adrian Peiu a trecut de la SOS România la conducerea PNL Ialomița

Dan Andronic își susține acuzațiile printr-o listă a celor mai importante numiri făcute în organizațiile liberale. Primul caz prezentat este cel al lui Adrian Peiu, ales senator pe listele SOS România, partidul Dianei Șoșoacă.

După trecerea prin grupul parlamentar „PACE – Întâi România”, Peiu s-a înscris în PNL și a fost instalat aproape imediat în funcția de președinte interimar al PNL Ialomița. Numirea sa a fost anunțată în iunie 2026.

Promovarea nu a venit după ani de activitate liberală și nici în urma unor alegeri interne. Adrian Peiu a primit conducerea filialei printr-o decizie adoptată la nivel central, imediat după schimbarea taberei politice.

Dorin-Silviu Petrea a ajuns șef interimar după un traseu prin șapte partide

Dorin-Silviu Petrea reprezintă un alt exemplu invocat de jurnalist. Ales tot pe listele SOS România, acesta a trecut prin grupul PACE, s-a afiliat parlamentarilor liberali și, după numai câteva zile, a devenit președinte interimar al Organizației Municipale PNL Brăila.

Înainte de a descoperi liberalismul, Petrea a trecut prin UNPR, PSRo, PRU, Pro România, Partidul Republican și SOS România. Conducerea organizației municipale liberale i-a fost încredințată la începutul lunii iulie.

Dan Andronic ironizează traseul politic al acestuia și arată că apropierea de doctrina liberală pare să fi apărut abia la finalul unui itinerar care a cuprins șapte formațiuni politice.

Sanda Nicola conduce o filială PNL după ce l-a susținut pe Mircea Geoană

La București, Sanda Nicola a fost instalată în funcția de președintă interimară a PNL Sector 2. În 2024, ea fusese purtătoarea de cuvânt a campaniei lui Mircea Geoană și candidase din partea Partidului România în Acțiune.

În mai 2025, Sanda Nicola devenise vicepreședintă și purtătoare de cuvânt a acestei formațiuni. Numai un an mai târziu, ea a primit conducerea unei organizații liberale de sector, fără să fi parcurs etapele obișnuite ale unei cariere interne în PNL.

Ascensiunea sa rapidă este prezentată de Dan Andronic ca o dovadă a faptului că experiența în partid și participarea la competițiile interne nu mai reprezintă criteriile principale pentru obținerea unei funcții.

Dragoș Pîslaru a venit din familia PLUS–USR–REPER

Dragoș Pîslaru provine din zona PLUS–USR–REPER, iar cariera sa politică relevantă s-a construit în jurul formațiunilor asociate lui Dacian Cioloș. În iunie 2026, el a revenit în PNL și a fost propulsat în conducerea centrală, apoi la șefia PNL Sector 3.

Dan Andronic subliniază că Dragoș Pîslaru nu și-a construit influența politică în structurile liberale, ci într-o familie politică aflată mult timp în competiție cu PNL. Cu toate acestea, revenirea sa în partid a fost urmată imediat de promovarea în funcții importante.

Oana Gheorghiu a trecut din societatea civilă direct la conducerea PNL

Oana Gheorghiu vine din societatea civilă și are, după cum admite chiar Dan Andronic, realizări importante și o reputație solidă. Implicarea sa în construirea unui spital din donații i-a adus notorietate și recunoaștere publică.

Jurnalistul susține însă că activitatea civică nu echivalează cu o pregătire politică în doctrina liberală. După înscrierea în PNL, Oana Gheorghiu a fost plasată rapid în conducerea centrală și apoi la șefia PNL Sector 4.

Promovarea sa completează lista persoanelor care au ajuns în poziții de conducere fără să fi crescut în organizațiile partidului și fără să fi trecut prin competițiile interne ale liberalilor.

Cinci trasee politice diferite sunt unite de aceeași numire

Dan Andronic întreabă ce doctrină comună poate exista între un fost politician SOS România, un traseist care a trecut prin șapte partide, un fost lider REPER, o reprezentantă a societății civile și o fostă susținătoare a lui Mircea Geoană.

Răspunsul său este categoric: o doctrină comună este greu de identificat. Există însă un element concret care îi leagă pe toți – funcțiile le-au fost oferite sub conducerea lui Ilie Bolojan.

În același timp, un membru obișnuit al PNL trebuie să lipească afișe, să strângă semnături, să participe la campanii și să aștepte ani întregi pentru o poziție locală. Un om importat și acceptat de conducerea centrală poate primi o filială la numai câteva zile sau săptămâni după intrarea în partid.

„Acesta este mesajul transmis activului liberal: vechimea, loialitatea și votul intern contează mai puțin decât relația cu liderul care face lista. Liberalismul nu este o insignă primită odată cu funcția”, avertizează Dan Andronic.

Reforma promisă de Ilie Bolojan începe cu o epurare internă

Dan Andronic recunoaște că vechea conducere a PNL a acumulat numeroase probleme. Partidul a fost măcinat de compromisuri, unele organizații au fost transformate în feude, iar liderii locali au devenit mai interesați de funcții decât de doctrină.

Autorul amintește însă că Ilie Bolojan a participat la viața partidului și a beneficiat de avantajele guvernării în ultimii 15 ani. Din această perspectivă, actualul lider liberal nu poate fi prezentat drept un personaj complet străin de sistemul pe care acum promite să-l reformeze.

În vara anului 2026, conducerile mai multor filiale care contestau noul centru de putere au fost înlăturate sau au rămas fără prelungirea mandatelor interimare. În locul lor au fost numiți oameni dependenți politic de actuala conducere.

Congresul extraordinar l-a reales pe Ilie Bolojan și a introdus în conducere o parte dintre noile achiziții, sub titulatura „Modernizare cu Rădăcini”. Dan Andronic răspunde tranșant acestei formule: „Mai bine spune „Bolojenizare cu mercenari””.

Rădăcinile noilor lideri se află în REPER, în partidul lui Mircea Geoană, în SOS România, în POT sau în societatea civilă. Potrivit jurnalistului, ele se găsesc mai puțin în PNL.

Oamenii fără putere proprie sunt mai ușor de controlat

Importurile politice nu reprezintă accidente, susține Dan Andronic, ci elementele unei strategii bine definite. Un lider adus din afara organizației nu are o bază proprie de putere și nu controlează primari, consilieri sau delegați.

Fără susținere internă, acesta nu poate negocia de la egal la egal cu centrul. Supraviețuirea sa politică depinde de omul care l-a numit, iar aceeași semnătură care l-a ridicat îl poate îndepărta din funcție.

Pentru un lider care urmărește controlarea partidului, asemenea oameni sunt mai utili decât vechii șefi locali. Nu au o armată proprie, nu dispun de autonomie și nu pot organiza o revoltă împotriva conducerii centrale.

Liberalismul se retrage, iar „bolojenismul” crește

Reforma lui Ilie Bolojan reprezintă, în interpretarea lui Dan Andronic, contrariul liberalismului pe care liderul PNL pretinde că îl salvează. Competiția este înlocuită de numiri, autonomia filialelor este eliminată prin disciplina centrului, iar votul membrilor pierde în fața selecției făcute de un singur lider.

„Ceea ce vedem acum este o operațiune de consolidare a puterii personale”, scrie jurnalistul.

Dan Andronic susține că Ilie Bolojan nu deschide pur și simplu partidul către oameni noi. El își construiește propriul partid în interiorul PNL, folosind oameni aduși, numiți și menținuți în funcții de el.

„Ilie Bolojan nu deschide pur și simplu partidul. Își construiește un partid în interiorul PNL: cu oameni aduși de el, numiți de el și dependenți de el.

Iar un partid liberal în care puterea emană dintr-un singur om nu mai este liberal decât cu numele”, afirmă Dan Andronic.

Silviu Sergiu vorbește despre relația dintre Ilie Bolojan și Mircea Geoană

La finalul editorialului, Dan Andronic prezintă și opinia jurnalistului Silviu Sergiu despre numirea Sandei Nicola la conducerea PNL Sector 2. Acesta susține că decizia nu este surprinzătoare și invocă o întâlnire pe care Ilie Bolojan ar fi avut-o cu Mircea Geoană în vara anului 2024.

„Multă agitație în jurul deciziei lui Ilie Bolojan de a o numi pe Sanda Nicola, membră a echipei Mircea Geoană, la PNL Sector 2. Pe mine nu mă surprinde absolut deloc.

Ce nu ştiți voi este că, în vara lui 2024, pe vremea când Mircea Geoană încă mai stătea bine în sondaje, Ilie Bolojan a avut o întâlnire în cadru restrâns cu acesta, iar discuțiile au fost mai mult decât prieteneşti. Relaţiile au fost întotdeauna strânse”, scrie Silviu Sergiu.