FMI avertizează: Scumpirile la alimente și energie vor deveni mai frecvente. Ce riscuri amenință economia mondială

Fondul Monetar Internațional (FMI) avertizează că scumpirile alimentelor și energiei ar putea deveni mai frecvente, pe fondul conflictelor și șocurilor economice. Într-o cercetare publicată marți, instituția analizează efectele asupra gospodăriilor vulnerabile și recomandă sprijinul direcționat, avertizând asupra costurilor ridicate ale plafonărilor și subvențiilor.

FMI avertizează: Scumpirile la alimente și energie vor deveni mai frecvente. Ce riscuri amenință economia mondială?

Scumpirile alimentelor și ale energiei ar putea deveni mai frecvente, avertizează oficialii Fondului Monetar Internațional (FMI), care atrag atenția că astfel de crize afectează stabilitatea economică, reduc nivelul de trai și accentuează sărăcia și inegalitățile.

O cercetare publicată marți de FMI analizează strategiile utilizate de guverne în ultimele trei decenii pentru a limita efectele creșterilor de prețuri. Studiul include și un nou model economic care ia în calcul impactul inflației ridicate asupra gospodăriilor cu venituri mai mici, care alocă o parte mai mare din buget pentru alimente, energie și alte necesități de zi cu zi.

Creșterile puternice ale prețurilor bunurilor de consum au fost rare de-a lungul istoriei, însă în ultimii cinci ani au devenit o sursă recurentă de presiuni economice și sociale. Situația a fost alimentată de invazia Rusiei în Ucraina din 2022 și de războiul din Orientul Mijlociu izbucnit în acest an.

Chiara Maggi, economistă a FMI și coordonatoarea cercetării, a explicat că astfel de crize afectează stabilitatea prețurilor, reduc nivelul de trai și accentuează inegalitățile. Cercetarea constituie capitolul al doilea al viitorului raport World Economic Outlook, care urmează să fie publicat săptămâna viitoare.

FMI estimează, totodată, că economia mondială a rezistat mai bine decât se anticipa la șocul energetic provocat de războiul din Orientul Mijlociu. Instituția se așteaptă ca economia globală să crească cu aproximativ 3% în 2026, în linie cu prognoza de 3,0% publicată în iulie.

Chiar și în aceste condiții, FMI avertizează că riscurile pentru economia mondială rămân ridicate. Ritmul estimat pentru 2026 este, de asemenea, inferior mediei de 3,5% înregistrate în 2024 și 2025.

„Pe scurt, crizele costului vieții … afectează stabilitatea prețurilor, reduc nivelul de trai și agravează inegalitatea”, a declarat Maggi.

FMI: Plafonarea prețurilor și subvențiile costă mult mai mult decât par. Ce soluții sunt recomandate guvernelor?

Prognoza publicată în iulie de FMI presupunea, de asemenea, că războiul din Iran se va încheia în aceeași lună. În ultimele luni, însă, Iranul și SUA și-au intensificat atacurile, iar conflictul s-a extins în țările vecine.

Măsurile destinate menținerii prețurilor la un nivel redus, precum plafonarea prețurilor sau reducerea taxelor pe consum, ar putea costa guvernele de trei până la șase ori mai mult decât valoarea inițială a intervenției. În cazul subvențiilor acordate producătorilor, costurile ar putea fi de până la 22 de ori mai mari.

FMI a avertizat că astfel de măsuri ar deveni și mai puțin eficiente dacă mai multe țări ar introduce simultan subvenții. Potrivit lui Maggi, subvențiile pentru producători, preferate de unele state, s-au dovedit deosebit de ineficiente deoarece au redus costurile bunurilor care au fost ulterior exportate. În acest fel, contribuabilii din țările care acordă subvențiile ajung, practic, să sprijine consumatorii din alte state.

Shantayanan Devarajan, profesor la Universitatea Georgetown și fost economist al Băncii Mondiale, a avertizat că țările în curs de dezvoltare se confruntă cu o situație dificilă, pe fondul efectelor cumulate ale prețurilor mai mari ale petrolului, nivelului ridicat al datoriilor, costurilor mai mari de finanțare și schimbărilor climatice.

În cadrul unei discuții înregistrate video cu Maggi, publicată marți, Devarajan a arătat că situația este cu atât mai dificilă cu cât ritmul general de creștere economică în țările cu venituri mici a ajuns la cel mai redus nivel din istorie.

El a precizat că ritmul de creștere economică a încetinit puternic și a menționat că unele state, printre care Egiptul și Indonezia, începuseră să renunțe la subvențiile generale în favoarea transferurilor de bani acordate în mod direcționat.

Devarajan a recomandat statelor să adopte reforme menite să stimuleze creșterea economică și să reducă efectele negative ale războiului din Orientul Mijlociu. El a susținut că măsurile de consolidare a rezilienței economice trebuie luate înainte de apariția unei crize, deoarece introducerea lor în timpul unei crize este mult mai dificilă și poate întâmpina o rezistență semnificativă.

„Acest lucru se întâmplă într-un moment în care creșterea generală din țările cu venituri mici a atins cel mai scăzut nivel din istorie.

Creșterea a încetinit enorm. Unele țări, inclusiv Egipt și Indonezia, începuseră să renunțe la subvențiile generale în favoarea transferurilor de bani direcționate.

„Știți, se spune: «Repară-ți acoperișul cât timp afară e soare.». Când izbucnește criza, este prea târziu pentru a introduce oricare dintre aceste măsuri, iar rezistența va fi uriașă”, a declarat Devarajan.