Exclusiv. Avertisment pentru 2027. Jiří Gregor, investitor de top explică ce riscă să se întâmple pe burse și unde sunt cele mai mari pericole
SURSA FOTO: Dreamstime
Inflația este cel mai mare risc pentru piețele financiare în 2027, în opinia investitorului ceh Jiří Gregor. Într-un interviu pentru Capital.ro, el explică de ce dobânzile ar putea rămâne ridicate și cum ar afecta acest lucru acțiunile companiilor de tehnologie. Gregor vede asemănări între investițiile de astăzi în inteligența artificială și cele care au precedat prăbușirea din perioada dot-com.
Jiří Gregor a studiat matematica, a lucrat ca actuar și este unul dintre cei mai copiați investitori cehi de pe platforma eToro. El vorbește despre riscurile pe care le vede în finanțarea centrelor de date, despre activele care ar putea rezista într-o criză și despre locul Europei Centrale și de Est în portofoliul unui investitor european.
Inflația, dobânzile și riscul unei bule în industria AI
Ce considerați a fi cel mai mare risc pentru piețele financiare în 2027: inflația, dobânzile mari, datoria publică, tensiunile geopolitice sau supraevaluarea companiilor tehnologice?
Jiří Gregor: Inflația, deoarece celelalte riscuri sunt legate de ea. Guvernele au datorii mai mari ca niciodată, iar inflația a fost întotdeauna cea mai simplă cale de a scăpa de datorii. Dacă adăugăm energia scumpă, cu transportul maritim prin Strâmtoarea Ormuz încă perturbat, plus tarifele vamale și o creștere mai rapidă a masei monetare, inflația va fi mai persistentă decât se așteaptă piețele. Acest lucru menține dobânzile la un nivel ridicat pentru mai mult timp. Iar dobânzile mari afectează cel mai mult acțiunile tehnologice scumpe, deoarece cea mai mare parte a valorii lor se află departe în viitor. Un război în sine scufundă rar piețele. Inflația și dobânzile care urmează după el o fac.
Nu cred că piețele au inclus deja acest scenariu în prețuri. Așa că dețin companii care beneficiază de prețuri mai mari, active reale și Bitcoin, prefer obligațiunile pe termen scurt celor pe termen lung și dețin o acoperire împotriva unei scăderi bruște a indicelui Nasdaq.
Există riscul formării unei bule speculative în jurul companiilor care dezvoltă inteligență artificială și ce asemănări și diferențe vedeți în comparație cu bula dot-com?
Jiří Gregor: Da. Aș numi-o o bulă a așteptărilor construită pe o tehnologie reală, exact ca dot-com. Internetul era real, iar multe acțiuni din domeniul internetului au pierdut totuși 90%. Ce este similar: cheltuieli uriașe justificate de profituri viitoare, companii care își finanțează reciproc achizițiile și o poveste care trebuie să rămână perfectă. În 2000 era vorba de cabluri de fibră optică; astăzi este vorba de centre de date și cipuri. Ce este diferit: liderii de astăzi sunt foarte profitabili și acoperă cea mai mare parte a acestor costuri din propriile lichidități. Multe companii dot-com nu aveau absolut deloc profit. Ceea ce mă îngrijorează este că acum o parte mai mare a cheltuielilor este finanțată prin datorii. Cred că piața se înșală în privința celeilalte părți. Tratează companiile de software consacrate drept victime ale AI, în timp ce eu cred că ele vor câștiga cel mai mult de pe urma acesteia. De aceea am tot cumpărat acțiuni Adobe.

Ce active ar rezista într-o criză și unde vede Gregor oportunități
În cazul unei noi crize financiare globale, ce tipuri de active credeți că ar rezista cel mai bine și care ar fi cele mai vulnerabile? Pe baza acestui aspect, considerați că investitorii europeni ar trebui să își reducă dependența de piața de capital din SUA și să se îndrepte către oportunitățile din Europa Centrală și de Est?
Jiří Gregor: Într-o criză, numerarul și obligațiunile guvernamentale pe termen scurt rezistă cel mai bine, alături de companiile care au o poziție netă de cash și vând lucruri pe care oamenii le cumpără oricum, cum ar fi alimentele. Istoric vorbind, și aurul. Cele mai vulnerabile sunt toate activele cumpărate cu bani împrumutați: companiile îndatorate, acțiunile de creștere neprofitabile și proprietățile imobiliare cu ipoteci scumpe. De asemenea, Bitcoin scade în prima fază a unei crize de lichiditate. Este un instrument de protecție pe termen lung, nu un adăpost imediat.
Da, europenii ar trebui să depindă mai puțin de SUA, dar din cauza cifrelor, nu din motive politice. Un indice global este format în proporție de aproximativ două treimi din acțiuni americane, iar un investitor european suportă în plus și riscul valutar al dolarului.
Europa Centrală și de Est merită atenție: evaluări mai scăzute, dividende mai mari, fonduri europene, precum și cheltuieli pentru apărare și energie. Dezavantajele sunt piețele mai mici, riscul politic și monedele locale. Aș deține active de aici ca o componentă bine gândită a portofoliului, nu în locul diversificării globale. Și o companie pe care o cunoști bine nu înseamnă automat că este și una ieftină. Am învățat asta pe propria mea piață locală (Cehia).
Ce sectoare economice credeți că ar putea oferi oportunități interesante de investiții în următorii cinci ani și în ce domenii sunt riscurile subestimate în prezent?
Jiří Gregor: Îmi plac companiile din sectorul alimentar și din agricultură care se află aproape de pragul minim al ciclului lor economic. Sunt ieftine și nebăgate în seamă, iar oamenii mănâncă în orice tip de economie. De aceea, Cal-Maine, producătorul american de ouă care deține o poziție netă de cash, este una dintre cele mai mari poziții ale mele. De asemenea, îmi plac energia și industria chimică ca protecție împotriva inflației, companiile de software deja consacrate pe care piața le-a trecut cu vederea din cauza AI, precum și Bitcoin.
Riscuri subestimate: obligațiunile guvernamentale pe termen lung, care sunt considerate în continuare fără risc, în timp ce inflația le macină valoarea. Centrele de date AI finanțate prin datorie, în cazul în care profiturile vor apărea mai târziu decât s-a promis. Și sectorul imobiliar cumpărat prin ipotecă la dobânzile de astăzi. Cel puțin în Cehia, dobânzile mari înseamnă de obicei o scădere a prețurilor, chiar dacă acest lucru se întâmplă lent.
Sunt absolventă a Facultății de Jurnalism, Universitatea Hyperion. Deși, înainte să încep facultatea, mă visam la TV, pe parcurs am descoperit o pasiune tot mai mare pentru scris, așadar, în 2017, m-am alăturat site-ului Bugetul.ro. Acolo am lucrat timp de șapte ani, fiind locul unde am învățat și am acumulat experiență. Din iulie 2024, am acceptat provocarea de a mă alătura echipei Capital în calitate de editor, o „misiune” mai grea, dar nu imposibilă, alături de întreaga echipă cu care lucrez în fiecare zi.
Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.






Trebuie să fii autentificat pentru a lăsa un comentariu.