Nuclearelectrica a încheiat primele nouă luni ale anului 2026 cu un profit net cu 27% mai mic decât în anul 2025
SURSA FOTO: Inquam Photos / George Călin - Nuclearelectrica
Societatea Națională Nuclearelectrica a raportat un profit net de 1,18 miliarde de lei în primele nouă luni din 2026, cu 27,3% mai mic față de 2025. Scăderea a fost provocată de reducerea producției de energie cu 31,1%.
Nuclearelectrica a încheiat primele nouă luni ale anului 2026 cu un profit net cu 27% mai mic decât în anul 2025
Societatea Națională Nuclearelectrica, operatorul centralei nucleare de la Cernavodă, a înregistrat un profit net de 1,18 miliarde de lei în primele nouă luni din 2026, în scădere cu 27,3% față de aceeași perioadă a anului trecut. Rezultatul financiar a fost influențat de reducerea cu 31,1% a cantității de energie produse, pe fondul opririi reactoarelor în mai și al întreruperii ulterioare a funcționării acestora din cauza nivelului scăzut al Dunării.
Potrivit rezultatelor financiare publicate vineri de companie la Bursa de Valori București (BVB), energia produsă de Nuclearelectrica la Cernavodă și livrată în Sistemul Energetic Național (SEN) a totalizat 5.088.351 MWh în primele trei trimestre din 2026, comparativ cu 7.382.537 MWh în aceeași perioadă din 2025. Scăderea a fost de 31,1%, conform raportului semnat de directorul general al companiei, Mihai Gioară.
Producția a fost afectată de oprirea ambelor unități în perioada 10 mai, ora 11:00 – 30 mai, ora 19:56, dar și de întreruperea funcționării reactoarelor începând din luna august, pe fondul scăderii nivelului Dunării. Unitatea 1 fusese oprită încă din 28 iulie, iar de la 1 august România se află în stare de alertă energetică.
Centrala de la Cernavodă asigura, în mod tradițional, aproximativ 20% din producția națională de energie electrică. În primele nouă luni din 2026, ponderea acesteia a coborât la 14%, potrivit datelor publicate de Transelectrica, operatorul național de transport și sistem al energiei electrice.
Modificările din structura producției naționale de energie sunt vizibile și în distribuția pe surse. În perioada ianuarie-septembrie 2026, energia produsă în centralele termoelectrice a reprezentat 30% din total, urmată de cea hidro, cu 26%. Sursele regenerabile au avut o pondere de 24%, în timp ce energia nucleară a contribuit cu 14%.
Cele două reactoare de la Cernavodă au o capacitate instalată de câte 706,5 MW. Întreruperile din acest an au însumat mii de ore în care unitățile nu au livrat energie electrică în sistem.
La Unitatea 1, oprirea planificată a început pe 10 mai, la ora 10:50, și a durat 1.341,2 ore. Ulterior, reactorul a fost oprit controlat, din cauze externe, începând cu 28 iulie, ora 13:40, din cauza nivelului redus al Dunării. Până la 30 septembrie, această perioadă de oprire a ajuns la 1.546,3 ore.
La Unitatea 2, o oprire neplanificată a început pe 4 mai, la ora 19:53, și a durat 624 de ore. Reactorul a fost oprit din nou, controlat, începând cu 13 august, ora 10:53, tot din cauza nivelului scăzut al Dunării. Până la 30 septembrie, perioada de oprire a totalizat 1.165,1 ore.
Nuclearelectrica, afectată de oprirea reactoarelor și costurile mai mari. Cheltuielile au crescut cu 19,9%
Potrivit raportului Nuclearelectrica, profitul operațional (EBITDA) înregistrat în perioada ianuarie-septembrie 2026 a scăzut cu 22,5% față de aceeași perioadă a anului trecut. Evoluția a fost determinată în principal de diminuarea veniturilor din vânzarea energiei electrice cu 17,1%, respectiv cu 693,7 milioane de lei.
Compania a explicat că rezultatele au fost afectate de situația excepțională din perioada iulie-septembrie 2026, generată de scăderea accentuată a nivelului și debitului Dunării. Această situație a determinat oprirea treptată a producției la Unitățile 1 și 2 ale Centralei Nucleare de la Cernavodă și instalarea Forței Majore începând cu 10 august 2026.
Conducerea Nuclearelectrica a precizat că societatea a luat măsuri operaționale și comerciale pentru a limita efectele acestor evenimente, însă contextul nefavorabil s-a reflectat în rezultatele financiare. Astfel, veniturile din exploatare au scăzut cu 16,7%, în principal ca urmare a reducerii cu 17,1% a încasărilor din vânzarea energiei electrice.
Începând din iulie 2025, compania nu a mai înregistrat cheltuieli cu contribuția la Fondul de Tranziție Energetică (CFTE). Prin urmare, în primele nouă luni din 2026, această cheltuială a fost zero, comparativ cu 504,5 milioane de lei în perioada similară a anului trecut.
În schimb, cheltuielile de exploatare, fără a include deprecierea, amortizarea și contribuția la Fondul de Tranziție Energetică, au crescut cu 19,9% în intervalul 1 ianuarie-30 septembrie 2026, comparativ cu aceeași perioadă din 2025.
Potrivit companiei, majorarea a fost determinată în principal de oprirea neplanificată a Unității 2 în luna mai, simultan cu oprirea planificată a Unității 1. Această situație a contribuit la creșterea cu aproximativ 149% a costurilor pentru achiziția energiei electrice.
La majorarea cheltuielilor au contribuit și creșterea contribuției către ANDR, precum și majorarea taxei pentru apa tehnologică. Aceste costuri au influențat alte cheltuieli de exploatare înregistrate în prima parte a anului 2026, înainte de instalarea situației excepționale provocate de scăderea nivelului și debitului Dunării.
Totodată, Nuclearelectrica a raportat cheltuieli mai mari pentru reparații și mentenanță, întrucât ambele evenimente care au afectat funcționarea reactoarelor au necesitat astfel de intervenții.
Conducerea companiei a atras atenția că activitatea centralei nucleare de la Cernavodă presupune costuri fixe, care nu scad direct proporțional cu nivelul producției de energie electrică. Astfel, chiar dacă producția a fost redusă semnificativ în urma opririi reactoarelor, cheltuielile de exploatare nu au înregistrat o diminuare corespunzătoare.
Pe de altă parte, rezultatul financiar net a crescut cu 21,1% în primele nouă luni din 2026. Evoluția a fost susținută de majorarea cu 22,6% a veniturilor financiare față de perioada similară a anului trecut, în special pe fondul încasărilor din dobânzi și al diferențelor favorabile de curs valutar.
Cheltuiala netă cu impozitul pe profit a scăzut cu 25,8% în perioada ianuarie-septembrie 2026. Reducerea a fost determinată de diminuarea profitului impozabil calculat pentru perioada de raportare, comparativ cu cel înregistrat în primele nouă luni din 2025.
Absolventă a Facultății de Jurnalism și Științele Comunicării (Relații Publice și Comunicare) din cadrul Universității din București. Absolventă a Masteratului Relații Publice și Comunicare din cadrul Școlii Naţionale de Studii Politice și Administrative (SNSPA). Redactor pentru Capital.ro din toamna anului 2021 până în prezent.
Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.






Trebuie să fii autentificat pentru a lăsa un comentariu.