Debitul Dunării crește puternic după seceta istorică. Prognoza INHGA pentru următoarele zile
Sursa foto: Dreamstime
Debitul Dunării la intrarea în România va continua să crească în următoarele zile și ar putea ajunge la 4.500 de metri cubi pe secundă. Valoarea se apropie de media multianuală a lunii noiembrie, după o perioadă marcată de secetă severă. Nivelurile extrem de scăzute ale fluviului au provocat inclusiv oprirea reactoarelor de la Centrala Nucleară Cernavodă. Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor (INHGA) estimează creșteri ale debitelor și pe mai multe râuri interioare.
Debitul Dunării va ajunge la 4.500 mc/s la intrarea în România
Debitul Dunării va continua să crească în perioada 21–28 noiembrie 2026, potrivit prognozei publicate de INHGA.
La intrarea în țară, în secțiunea Baziaș, hidrologii estimează o valoare de 4.500 mc/s spre finalul intervalului analizat.
Aceasta se apropie de media multianuală a lunii noiembrie, de 4.700 mc/s, dar rămâne sub nivelul obișnuit pentru această perioadă.
Datele INHGA arată că, în intervalul 20–21 noiembrie, debitul Dunării la Baziaș a ajuns la 3.800 mc/s.
În prima zi a perioadei de prognoză, debitul urma să crească la 4.000 mc/s.
Ulterior, hidrologii anticipau o perioadă de trei zile în care valoarea avea să se mențină constantă.
Spre finalul săptămânii, debitul ar urma să crească din nou, până la 4.500 mc/s.
„Debitul la intrarea în ţară (secţiunea Baziaş) va fi în creştere în prima zi a intervalului la valoarea de 4.000 mc/s, staţionar în următoarele trei zile, apoi în creştere până la valoarea de 4.500 mc/s, situându-se sub media multianuală a lunii noiembrie (4.700 mc/s). În aval de Porţile de Fier debitele vor fi în creştere”, precizează INHGA.
Dunărea își revine după seceta severă care a afectat Centrala de la Cernavodă
Creșterea debitului Dunării vine după mai multe luni în care fluviul a înregistrat niveluri extrem de scăzute.
Seceta severă din vara anului 2026 a afectat inclusiv funcționarea Centralei Nuclearoelectrice de la Cernavodă.
Din cauza nivelului insuficient al apei, cele două reactoare au fost oprite controlat, pentru respectarea condițiilor de securitate nucleară.
Unitatea 1 a fost oprită la sfârșitul lunii iulie, iar Unitatea 2 a fost deconectată de la Sistemul Energetic Național pe 13 august.
Scăderea nivelului Dunării a afectat disponibilitatea apei necesare pentru răcirea instalațiilor centralei.
Reluarea funcționării reactoarelor a devenit posibilă în luna noiembrie, după îmbunătățirea condițiilor hidrologice.
Unitatea 1 a fost reconectată inițial la rețeaua electrică pe 6 noiembrie. Aceasta a fost însă oprită din nou pe 9 noiembrie, în urma unei defecțiuni în partea clasică a reactorului.
Reconectarea a avut loc pe 13 noiembrie.
Unitatea 2 a fost sincronizată cu Sistemul Energetic Național pe 11 noiembrie.
Potrivit raportului Nuclearelectrica din 18 noiembrie, ambele reactoare funcționau la puterea nominală, în condiții de siguranță.
Prognozele pentru noiembrie au indicat inițial debite mult mai mici
Prognoza săptămânală actuală arată o îmbunătățire importantă față de estimările formulate anterior pentru luna noiembrie.
În prognoza trimestrială, hidrologii anticipaseră un debit maxim de 2.000 mc/s la intrarea Dunării în România.
Debitul minim estimat pentru aceeași lună era de 1.400 mc/s.
Aceste valori erau considerabil inferioare mediei multianuale de 4.700 mc/s.
Prognoza săptămânală din 21 noiembrie indică însă un debit de până la 4.500 mc/s.
Diferența evidențiază schimbarea condițiilor hidrologice față de estimările inițiale.
Cu toate acestea, valoarea prognozată pentru sfârșitul intervalului rămâne cu 200 mc/s sub media multianuală a lunii noiembrie.
Cum vor evolua debitele râurilor interioare din România
Hidrologii estimează modificări și în cazul râurilor interioare, pe fondul precipitațiilor prognozate.
În prima parte a intervalului, debitele medii zilnice vor fi, în general, în creștere.
Evoluția este asociată precipitațiilor și propagării apei pe cursurile râurilor.
Excepție vor face râurile din bazinele Bârlad și Prut, precum și cele din Dobrogea, unde debitele vor rămâne relativ staționare.
În a doua parte a intervalului, debitele medii zilnice vor avea, în general, o tendință de scădere.
Creșteri sunt estimate însă pe cursurile mijlocii și inferioare ale râurilor mari din jumătatea de vest a țării, ca efect al propagării.
Regimul hidrologic rămâne sub mediile multianuale în numeroase bazine
În prognoza pentru luna noiembrie, INHGA a estimat că regimul hidrologic al râurilor interioare se va situa, în general, între 30% și 50% din mediile multianuale lunare.
Valori mai ridicate, cuprinse între 50% și 80%, sunt prognozate în mai multe bazine hidrografice.
Printre acestea se numără Vișeu, Someșul Mare, Prahova, Suceava, Moldova, Bistrița și Trotuș.
Aceeași categorie include bazinul superior și mijlociu al Oltului, bazinele superioare ale Buzăului și Prutului, precum și cursul Siretului.
La polul opus, debite sub 30% din mediile multianuale sunt estimate pentru râurile din bazinele Crasna, Barcău, Râmnicu Sărat și Bârlad.
Prognoza arată că, deși debitul Dunării se apropie de valorile obișnuite ale lunii noiembrie, deficitul hidrologic persistă în mai multe regiuni ale țării.
Sunt absolventă a Facultății de Jurnalism, Universitatea Hyperion. Deși, înainte să încep facultatea, mă visam la TV, pe parcurs am descoperit o pasiune tot mai mare pentru scris, așadar, în 2017, m-am alăturat site-ului Bugetul.ro. Acolo am lucrat timp de șapte ani, fiind locul unde am învățat și am acumulat experiență. Din iulie 2024, am acceptat provocarea de a mă alătura echipei Capital în calitate de editor, o „misiune” mai grea, dar nu imposibilă, alături de întreaga echipă cu care lucrez în fiecare zi.
Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.






Trebuie să fii autentificat pentru a lăsa un comentariu.