Ce se va întâmpla cu pensiile românilor după 2030. Șefa Casei de Pensii explică impactul pensionării „decrețeilor”
SURSA FOTO: Antena 3 - Valentina Robu, CNPP
Pensionarea generației „decrețeilor” nu va provoca prăbușirea sistemului public de pensii, susține Valentina Robu, președinta Casei Naționale de Pensii Publice (CNPP). Aceasta a explicat că mulți români născuți după 1966 au lucrat în străinătate și au acumulat perioade de contribuție în alte state europene. Potrivit șefei CNPP, analizele realizate cu sprijinul Băncii Mondiale arată că presiunea asupra sistemului românesc va fi mai mică decât s-ar putea anticipa doar din numărul persoanelor care se apropie de pensionare.
Aproximativ 1,8 milioane de români ar putea ieși la pensie după 2030
Generația „decrețeilor” se apropie de vârsta pensionării, iar impactul asupra sistemului public de pensii reprezintă o preocupare importantă.
Este vorba despre persoanele născute în perioada creșterii natalității care a urmat adoptării Decretului 770 din 1966. Acesta a restricționat drastic accesul la întreruperea sarcinii și la contracepție.
Între 1967 și 1972 s-au născut peste două milioane de copii în România. Primele persoane din această generație ar putea îndeplini condițiile pentru pensionare anticipată începând din 2027.
Potrivit estimărilor prezentate de Antena 3 CNN, aproximativ 1,8 milioane de români ar putea ieși la pensie pentru limită de vârstă în primii cinci-șase ani de după 2030.
Momentul pensionării depinde însă de condițiile legale aplicabile fiecărei persoane, inclusiv de vârstă și de stagiul de cotizare.
Creșterea numărului de pensionari ar putea pune presiune asupra bugetului public, mai ales în contextul îmbătrânirii populației.
Totuși, președinta Casei Naționale de Pensii Publice, Valentina Robu, susține că sistemul va continua să funcționeze.
Șefa Casei de Pensii explică de ce pensionarea „decrețeilor” nu ar provoca un colaps
Într-un interviu acordat Antena 3 CNN, Valentina Robu a declarat că impactul pensionării acestei generații a fost analizat în cadrul reformei sistemului public de pensii.
La evaluări au participat reprezentanți ai Ministerului Finanțelor, iar autoritățile au beneficiat de consultanța Băncii Mondiale.
Potrivit șefei CNPP, datele privind contribuțiile arată că o parte importantă a generației a lucrat în afara României.
În consecință, pensiile plătite de statul român vor reflecta perioadele de contribuție realizate în România, potrivit regulilor de calcul aplicabile.
„Sistemul de pensii va funcționa. Știu că s-a vehiculat în presă foarte mult și despre intrarea în sistem a decrețeilor. Haideți să vin și eu aici cu o clarificare.
Decrețeii ar fi undeva la 3.000.700, da? În momentul în care am lucrat la reforma sistemului de pensii și am făcut analize împreună cu cei de la Finanțe, am avut consultanța celor de la Banca Mondială, care au solicitat tot felul de informații vizavi și de acest segment.
Am constatat că din analiza, din analiza datelor pe care le avem la dispoziție, și mă refer la ce avem noi în declarația 112, că din 3.000.700, undeva la 1.000.000 de decreței sunt în sistem. Cei care sunt în sistem au vechime undeva de la o lună până la 26 de ani.
Adică sunt foarte mulți care au doar 5 ani, doar 7 ani sau doar 9 ani, semn că foarte mulți din această categorie au lucrat afară și momentul în care vor veni la pensie, calculul se va face strict pe ce au contribuit în România, astfel că venitul care va fi plătit din sistemul de pensii românesc va fi mai mic, dar va fi completat cu ce au contribuit în alte state europene”, a spus Valentina Robu.
Astfel, persoanele care au acumulat drepturi de pensie în mai multe state europene pot primi venituri din sistemele de pensii ale țărilor respective.
Acesta este principalul argument invocat de președinta CNPP pentru a explica de ce pensionarea generației „decrețeilor” nu ar urma să provoace prăbușirea sistemului românesc.
România are aproximativ 10 salariați la 9 pensionari. Diferențe mari între județe
O altă problemă pentru sistemul public de pensii este raportul dintre numărul salariaților și cel al pensionarilor.
Potrivit datelor prezentate de Antena 3 CNN, în 2026 există aproximativ zece salariați la nouă pensionari, la nivel național.
Situația diferă însă considerabil între regiunile țării.
În București și Ilfov, raportul este de aproximativ zece salariați la patru pensionari. Cluj și Timiș se numără, de asemenea, printre județele cu un raport mai favorabil.
În schimb, în unele zone ale țării, numărul pensionarilor îl depășește pe cel al angajaților.
În Vaslui, Neamț și Teleorman, raportul prezentat ajunge la aproximativ zece salariați pentru 14 pensionari.
Diferențele reflectă dezechilibrele demografice și economice dintre regiunile României.
Acestea sunt importante pentru evoluția sistemului de pensii, întrucât contribuțiile persoanelor active reprezintă o sursă principală de finanțare.
Statul plătește lunar peste 13 miliarde de lei pentru pensii
Cheltuielile sistemului public de pensii depășesc 13 miliarde de lei lunar, potrivit informațiilor prezentate de Antena 3 CNN.
Finanțarea se realizează prin contribuțiile sociale și prin resursele bugetare utilizate pentru acoperirea necesarului de plată.
În același timp, România se confruntă cu o scădere a natalității și cu îmbătrânirea populației.
Potrivit datelor Institutului Național de Statistică menționate în material, la începutul anului 2026, numărul deceselor a fost de aproximativ două ori mai mare decât cel al născuților-vii.
Această evoluție reprezintă o provocare pe termen lung pentru piața muncii și pentru finanțarea pensiilor.
Pe măsură ce generațiile numeroase ajung la vârsta pensionării, numărul persoanelor care contribuie la sistem devine un factor esențial.
Cu toate acestea, Valentina Robu consideră că impactul financiar al pensionării „decrețeilor” trebuie evaluat și în funcție de contribuțiile efective acumulate în România.
Potrivit șefei CNPP, analiza realizată în cadrul reformei sistemului public de pensii arată că o parte dintre viitorii pensionari vor avea drepturi aferente perioadelor lucrate în alte state europene.
În acest context, președinta Casei Naționale de Pensii Publice susține că sistemul românesc va putea continua să funcționeze și după pensionarea generației „decrețeilor”.
Sunt absolventă a Facultății de Jurnalism, Universitatea Hyperion. Deși, înainte să încep facultatea, mă visam la TV, pe parcurs am descoperit o pasiune tot mai mare pentru scris, așadar, în 2017, m-am alăturat site-ului Bugetul.ro. Acolo am lucrat timp de șapte ani, fiind locul unde am învățat și am acumulat experiență. Din iulie 2024, am acceptat provocarea de a mă alătura echipei Capital în calitate de editor, o „misiune” mai grea, dar nu imposibilă, alături de întreaga echipă cu care lucrez în fiecare zi.
Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.






Trebuie să fii autentificat pentru a lăsa un comentariu.