Avertisment privind securitatea României. Mihai Fifor: Miza poate deveni însăși securitatea teritoriului național

Avertisment privind securitatea României. Mihai Fifor: Miza poate deveni însăși securitatea teritoriului național

Mihai Fifor / SURSA FOTO: Inquam Photos, George Călin

Publicat de Alexandra Iana la 22 noiembrie 2026, 12:52

Deputatul PSD Mihai Fifor avertizează că Europa riscă să își piardă influența geopolitică dacă nu își consolidează capacitatea de apărare și unitatea politică. Într-o analiză publicată pe Facebook, de la Berlin, fostul ministru al Apărării atrage atenția asupra dependenței europene de Statele Unite. El consideră că România și celelalte state de pe Flancul Estic sunt expuse unor riscuri de securitate deosebite, în contextul războiului din Ucraina și al tensiunilor dintre Rusia și NATO.

Mihai Fifor: Europa are resurse importante, dar rămâne dependentă de Statele Unite

Mihai Fifor susține că dificultățile Europei nu sunt provocate de lipsa resurselor economice sau tehnologice. În opinia sa, problema principală este incapacitatea continentului de a transforma aceste resurse într-o influență geopolitică și militară corespunzătoare.

Deputatul PSD consideră că Europa dispune de o piață economică uriașă, instituții puternice și industrii performante. Cu toate acestea, reacțiile sale în fața marilor crize internaționale sunt adesea lente.

„Europa nu este un continent slab. Este, probabil, cel mai sofisticat proiect politic construit vreodată prin voința liberă a unor națiuni. Are una dintre cele mai mari piețe ale lumii, o economie comparabilă ca dimensiune cu cea a Chinei, capacități industriale și tehnologice considerabile, instituții solide și o influență culturală care depășește cu mult frontierele sale”, a transmis Mihai Fifor.

Potrivit fostului ministru al Apărării, această situație își are originile în perioada de după cel de-Al Doilea Război Mondial.

Europa Occidentală și-a construit prosperitatea prin integrare economică și prin garanțiile de securitate oferite de Statele Unite.

Modelul a asigurat stabilitate și dezvoltare timp de decenii, dar a produs și o dependență strategică de Washington.

„A fost o alegere rațională, care a produs decenii de stabilitate și dezvoltare. Dar a creat și o dependență profundă. Europa a învățat să administreze prosperitatea fără să mai fie obligată să gândească permanent în termenii puterii”, a explicat deputatul.

Fifor apreciază că statele europene au dezvoltat instituții, mecanisme de reglementare și politici economice complexe, fără să investească în aceeași măsură în autonomia strategică.

Războiul din Ucraina a evidențiat vulnerabilitățile sistemului european de apărare

În analiza sa, Mihai Fifor consideră că războiul din Ucraina a demonstrat limitele capacității Europei de a acționa independent în domeniul securității.

Uniunea Europeană a mobilizat resurse financiare și economice pentru sprijinirea Ucrainei. De asemenea, a adoptat sancțiuni împotriva Rusiei și a început să acorde o atenție sporită investițiilor în apărare.

Totuși, fostul ministru susține că deciziile strategice majore continuă să depindă într-o măsură importantă de Statele Unite.

El atrage atenția că statele europene cheltuiesc anual sute de miliarde de euro pentru apărare, dar rezultatele nu reflectă întotdeauna resursele investite.

Problema este legată de fragmentarea programelor militare și de lipsa unei coordonări suficiente între state.

Bugetele naționale finanțează sisteme de armament diferite, proiecte industriale concurente și capacități care nu sunt întotdeauna compatibile.

În același timp, Europa continuă să depindă de Washington pentru informații, supraveghere, transport strategic și comandă militară.

„Problema nu este doar cât cheltuiește Europa, ci cum cheltuiește. Bugetele naționale finanțează adesea sisteme diferite, programe industriale concurente și capacități insuficient coordonate. Rezultatul este un continent care investește enorm în apărare, dar nu obține întotdeauna o putere militară proporțională cu resursele mobilizate”, a subliniat Mihai Fifor.

Deciziile Uniunii Europene sunt îngreunate de interesele diferite ale statelor membre

Deputatul PSD identifică o altă vulnerabilitate în mecanismele politice ale Uniunii Europene.

Deși blocul comunitar are o influență economică importantă, deciziile privind politica externă și securitatea sunt mai dificil de adoptat.

Mihai Fifor arată că interesele naționale divergente și cerința unanimității în numeroase dosare pot încetini reacțiile europene.

În opinia sa, cele 27 de state membre pot împărtăși obiective comune, dar pot avea priorități diferite în privința amenințărilor externe.

Situația devine deosebit de importantă în cazul statelor aflate în apropierea Rusiei și a războiului din Ucraina.

Pentru România, Polonia și statele baltice, riscurile de securitate au o dimensiune geografică și militară directă.

„Pentru Polonia, Statele Baltice și România, amenințarea rusă nu este o construcție teoretică. Este o realitate geografică și militară. Incidentele recente din Polonia, atacurile din proximitatea gurilor Dunării și presiunea asupra securității Mării Negre arată cât de fragilă a devenit distincția dintre războiul purtat în Ucraina și riscurile directe pentru teritoriul aliat”, a transmis fostul ministru.

Incidentul din Polonia și reuniunea NATO readuc în discuție securitatea Flancului Estic

Declarațiile lui Mihai Fifor vin în contextul incidentului din 20 noiembrie, când autoritățile poloneze au anunțat pătrunderea unor obiecte aeriene în spațiul național.

Potrivit informațiilor transmise de autoritățile de la Varșovia și relatate de Reuters, ar fi fost vorba despre două rachete și o dronă, însă identificarea acestora era încă prezentată ca probabilă.

Incidentul urmează să fie discutat luni, 23 noiembrie, în cadrul Consiliului Nord-Atlantic, la Bruxelles.

Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a reafirmat sâmbătă, în timpul unei vizite la Varșovia, angajamentul Alianței privind apărarea teritoriului polonez.

Mihai Fifor consideră că reuniunea va aduce în atenție nu doar răspunsul NATO la incident, ci și problemele structurale ale apărării europene.

Potrivit acestuia, consolidarea capacității militare a Europei nu trebuie interpretată ca o îndepărtare de Statele Unite.

Dimpotrivă, o contribuție europeană mai consistentă ar putea întări parteneriatul transatlantic.

„Nu este nicicum un argument împotriva parteneriatului transatlantic. Dimpotrivă. O Europă capabilă să își asigure o parte mai mare din propria apărare ar consolida NATO și ar face relația cu Statele Unite mai echilibrată”, a precizat deputatul.

Mihai Fifor avertizează asupra riscului fragmentării politice a Europei

Fostul ministru al Apărării susține că transformările geopolitice actuale obligă Europa să ia decizii într-un ritm mai rapid.

El invocă orientarea strategică a Statelor Unite către competiția cu China și acțiunile Rusiei în contextul războiului din Ucraina.

În același timp, Mihai Fifor avertizează că fragmentarea politică a Europei poate reduce capacitatea statelor membre de a acționa împreună.

Deputatul menționează ascensiunea naționalismului populist, izolaționismul și competiția dintre interesele naționale.

În analiza sa, aceste tendințe pot slăbi mecanismele de cooperare într-un moment în care continentul are nevoie de o reacție comună.

„Este iluzia periculoasă că statele europene își pot recupera individual puterea într-o lume dominată de actori de dimensiuni continentale. În realitate, fragmentarea nu le va reda suveranitatea, ci le va diminua capacitatea de a-și apăra interesele. O Europă divizată riscă să devină terenul pe care alte puteri își negociază avantajele”, a avertizat Mihai Fifor.

Ce riscuri identifică Mihai Fifor pentru România și securitatea Mării Negre

O parte importantă a analizei este dedicată României și poziției sale pe Flancul Estic al NATO.

Mihai Fifor susține că amplasarea geografică a țării, la Marea Neagră, îi conferă o importanță strategică pentru securitatea euroatlantică.

Totuși, această poziție nu garantează automat că România va putea influența deciziile majore privind viitorul securității europene.

Fostul ministru atrage atenția asupra riscului ca statele aflate în apropierea conflictului din Ucraina să suporte consecințe mai grave decât cele situate în alte regiuni europene.

„Pentru România, perspectiva este cu atât mai îngrijorătoare. Istoria ne-a arătat ce înseamnă să fii situat la intersecția intereselor marilor puteri fără să ai capacitatea de a influența deciziile acestora. Iar poziția noastră la Marea Neagră, esențială pentru securitatea euroatlantică, nu ne protejează automat de riscul marginalizării politice”, a explicat Mihai Fifor.

Deputatul consideră că efectele unei eventuale slăbiri a capacității europene de acțiune nu ar fi resimțite la fel în toate statele membre.

Pentru unele țări, consecințele ar putea fi predominant economice sau diplomatice.

În schimb, pentru statele aflate la frontiera estică, miza ar putea deveni securitatea teritoriului național.

În acest context, Mihai Fifor solicită o abordare europeană care să trateze vulnerabilitățile Flancului Estic drept probleme ale întregului continent.

„Aceasta este realitatea pe care Europa trebuie să o înțeleagă înainte ca următoarea criză să o oblige să reacționeze. Securitatea continentului nu poate fi mai puternică decât securitatea frontierelor sale, iar vulnerabilitățile Flancului Estic nu sunt probleme regionale. Sunt vulnerabilități ale întregii construcții europene”, a concluzionat deputatul PSD.

Informații articol
Despre autor
Alexandra Iana

Sunt absolventă a Facultății de Jurnalism, Universitatea Hyperion. Deși, înainte să încep facultatea, mă visam la TV, pe parcurs am descoperit o pasiune tot mai mare pentru scris, așadar, în 2017, m-am alăturat site-ului Bugetul.ro. Acolo am lucrat timp de șapte ani, fiind locul unde am învățat și am acumulat experiență. Din iulie 2024, am acceptat provocarea de a mă alătura echipei Capital în calitate de editor, o „misiune” mai grea, dar nu imposibilă, alături de întreaga echipă cu care lucrez în fiecare zi.

Condiții de preluare

Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.

Lasă un comentariu

Trebuie să fii autentificat pentru a lăsa un comentariu.