Mircea Geoană deschide un nou capitol după NATO. Investiția pregătită în România atrage atenția

Mircea Geoană, fost secretar general adjunct al NATO și candidat la Președinția României, a devenit investitor într-un proiect energetic dezvoltat în județul Prahova. Acesta deține 20% din compania care pregătește construirea unei centrale pe gaze cu o putere de 100 MW. Investiția se înscrie într-un portofoliu național de noi capacități care totalizează aproape 390 MW.

Mircea Geoană deține 20% din compania care pregătește centrala din Prahova

Mircea Geoană figurează printre acționarii Mandarin Rental SRL, compania care intenționează să construiască o centrală electrică în ciclu combinat în comuna Berceni, județul Prahova. Unitatea proiectată va avea o putere instalată de 100 MW, potrivit datelor analizate de Profit.ro.

Societatea a fost înființată în 2023, iar principalul său obiect de activitate îl reprezintă producerea energiei electrice din resurse neregenerabile. Potrivit informațiilor publicate de termene.ro, fostul oficial NATO a intrat în acționariat în toamna anului trecut și controlează 20% din capital.

Structura acționariatului îi mai include pe George-Ovidiu Doca, cu o participație de 40%, și pe Andreea-Mariana Gheorghe, cu 20%.

Mandarin Rental SRL a obținut avizul tehnic de racordare în iunie 2026. Centrala urmează să fie conectată la rețeaua electrică de transport prin stația Teleajen, iar intrarea în exploatare este programată pentru sfârșitul anului 2028.

Mai multe companii au început procedurile pentru obținerea avizelor și autorizațiilor necesare noilor capacități de producere a energiei electrice și, în unele situații, a energiei termice. Investițiile sunt localizate în Caraș-Severin, Prahova, Giurgiu, Timiș, Dâmbovița și București.

PPC pregătește la Reșița cea mai mare centrală dintre proiectele analizate

Cea mai mare investiție inclusă în acest portofoliu este planificată la Reșița. PPC Producție SRL, companie care face parte din grupul elen PPC, intenționează să construiască o centrală pe gaze cu o putere instalată de 144,2 MW.

Avizul tehnic de racordare a fost emis la sfârșitul lunii iunie 2026. Viitoarea centrală va fi conectată la stația Transelectrica din Reșița și ar urma să devină operațională până la sfârșitul anului 2030.

Proiectul din Giurgiu combină producția pe gaze cu stocarea energiei

În comuna Roata de Jos, județul Giurgiu, este pregătită o investiție care include atât o centrală pe gaze, cât și un sistem de stocare. Avizul tehnic de racordare emis în iunie stabilește o putere totală aprobată de peste 50 MW. Documentația de mediu indică însă o capacitate electrică de 20,14 MW și una termică de 12,6 MW.

Proiectul va integra și un sistem de stocare a energiei electrice cu o putere de 72 MW. Rolul centralei va fi acela de a furniza servicii de echilibrare pentru rețeaua electrică, în timp ce energia stocată va putea fi utilizată în perioadele cu cerere ridicată.

„Se va produce energie electrică prin intermediul unei centrale electrice pe gaz pentru servicii de echilibrare, cunoscută și sub numele de centrală de suplimentare a energiei, construită cu scopul de a echilibra cerințele fluctuante de energie electrică în rețeaua de electricitate. (…) Sistemul de stocare stochează energia electrică, pentru a fi utilizată la vârfurile de cerere sau în perioadele de consum crescut”, arată sursa citată.

Investiția este realizată de Parc Energetic Roata de Jos SRL, societate controlată de investitorii români Stelian Stemate, Mihai Cojocaru, Gabriel Matei, Laura Marinescu și Emanuel Marinescu. Punerea în funcțiune este estimată pentru anul 2029.

Primăria Timișoara pregătește motoare de cogenerare cu o putere de 45 MW

Autoritățile locale din Timișoara intenționează să instaleze motoare în cogenerare care vor avea o putere totală de 45 MW. Noua capacitate ar urma să fie racordată la stația Fratelia, administrată de Rețele Electrice România, și să intre în funcțiune în 2028.

În județul Dâmbovița, societatea care administrează Parcul Industrial Mija pregătește majorarea cu peste 40 MW a puterii centralei pe gaze existente. Capacitatea suplimentară ar putea deveni operațională în primul trimestru al anului viitor.

Două centrale de cogenerare sunt planificate în cartierul Militari

Un alt proiect pe gaze este pregătit în București, în cartierul Militari. Investiția prevede construirea a două centrale de cogenerare cu puteri egale, care vor totaliza aproape 10 MW electrici și 11,7 MW termici.

Energia termică produsă va putea fi livrată în sistemul centralizat de termoficare al Capitalei, iar energia electrică va fi introdusă în Sistemul Energetic Național.

„Cele două centrale în cogenerare se vor racorda la sistemul centralizat de termoficare al Municipiului București, aparținând operatorului Compania Municipală Termoenergetica București SA, și la Sistemul Energetic Național (SEN).

Energia termică produsă de cele două centrale va fi livrată si vândută către Termoenergetica sub formă de agent termic primar – apă caldă cu temperatură de maxim 95° С.

Energia electrică produsă va fi livrată în SEN prin intermediul stației de transformare 110/10 kV Iremoas, operată de Rețele Electrice România SA, și valorificată pe piețele de profil operate de OPCOM și BRM sau prin contracte bilaterale”, se arată în documentația proiectului.

Până în prezent, avizul tehnic de racordare a fost obținut pentru una dintre cele două centrale. Termenul estimat pentru intrarea acesteia în funcțiune este anul 2027.

Dezvoltatorul investiției este Energogen SRL, companie înființată în 2025. Printre asociați se numără Constantin Bucur, care controlează, prin intermediul Vest Energo, singura centrală electrotermică privată din București.

Centrala Vest Energo este amplasată tot în cartierul Militari și furnizează energie termică pentru zonele Militari și Drumul Taberei. Unitatea are o putere instalată de aproape 23 MW electrici și de peste 53 MW termici.