Florin Cîțu, tranșant cu privire la situația economică: Guvernul are nevoie de inflație. Ce spune despre BNR, dobânzi și leu

Florin Cîțu, fost premier și fost ministru al Finanțelor, a comentat evoluțiile economice și relația dintre inflație, deficitul bugetar, valoarea nominală a PIB și politica monetară a Băncii Naționale a României.

Florin Cîțu, semnal de alarmă privind economia: ce spune despre inflație, BNR și evoluția leului

Într-un mesaj publicat pe rețelele sociale, acesta a făcut referire la estimările pentru economia României și la modul în care modificarea prognozelor poate influența indicatorii bugetari.

„Guvernul are nevoie de inflație. Iar BNR, prin inacțiune, o acomodează. Bugetul pentru 2026 a fost construit cu o creștere economică reală de 1%. CNP a redus prognoza la doar 0,1% — și este singura instituție care mai vede creștere. Partea interesantă: în același timp, CNP a majorat valoarea PIB-ului nominal”, a scris Florin Cîţu pe social media.

Datele publice ale Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză arată că instituția a publicat mai multe variante de prognoză pentru perioada 2026-2029, iar estimările privind evoluția economiei au fost revizuite succesiv. În prognoza de toamnă din 2025, CNP estima pentru 2026 o creștere economică de 1%, menționând și impactul măsurilor de ajustare fiscală asupra economiei și consumului.

Legătura dintre PIB-ul nominal și inflație

Fostul ministru al Finanțelor a pus în legătură evoluția PIB-ului nominal cu nivelul inflației și cu indicatorii utilizați pentru exprimarea deficitului și datoriei publice. În analiza sa, o creștere a valorii nominale a produsului intern brut poate modifica raportarea acestor indicatori atunci când sunt exprimați ca procent din PIB.

„Cum poate scădea creșterea reală, dar crește PIB-ul nominal? Simplu: printr-o inflație mai mare decât cea estimată inițial.
Un PIB nominal umflat reduce automat deficitul și datoria publică exprimate ca procent din PIB. Inflația ascunde astfel eșecul fiscal. Numai că realitatea strică mereu planurile funcționarilor. Creșterea dobânzilor la nivel global pune BNR în dificultate, iar dobânzile de pe piața monetară au început deja să urce”, a mai subliniat Florin Cîţu.

În mesajul său, Cîțu susține că modificarea condițiilor monetare internaționale poate pune presiune asupra politicii monetare din România. El face referire în special la nivelul dobânzilor și la evoluția ratelor de pe piața monetară, în contextul în care inflația rămâne un factor important pentru deciziile BNR.

Cîțu anticipează o posibilă majorare a dobânzii

La începutul anului 2026, BNR menținea rata dobânzii de politică monetară la 6,50% pe an. Banca centrală indica atunci că rata anuală a inflației se afla la 9,62% în ianuarie, în scădere față de nivelul de 9,88% consemnat în septembrie 2025, în timp ce inflația de bază CORE2 ajustat ajunsese la 8,5%. În acest context, fostul premier susține că următoarea decizie de politică monetară ar putea fi una de majorare a dobânzii. El își leagă această afirmație de ceea ce consideră a fi întârzierea unei eventuale înăspriri a politicii monetare.

„Așa cum spun de câteva luni, următoarea mișcare a BNR va fi, cel mai probabil, o majorare a dobânzii, nu o reducere. Pentru că nu a majorat-o la momentul potrivit, va fi obligată să o facă într-o economie deja în recesiune.Iar pentru „specialiști”: ce se întâmplă cu moneda unei țări cu deficit mare, inflație ridicată și o bancă centrală obligată tardiv să înăsprească politica monetară?”, se întreabă Florin Cîţu

Referirile la cursul leu-euro și intervențiile BNR

Cîțu își continuă mesajul cu o referire la evoluția leului față de principalele valute și la intervențiile BNR pe piața valutară. El susține că discuțiile publice despre deprecierea monedei naționale trebuie privite și prin prisma intervențiilor anterioare ale băncii centrale.

În mesajul său, Florin Cîțu leagă astfel evoluția inflației, situația deficitului, nivelul datoriei publice, politica dobânzilor și cursul leului. El susține că majorarea PIB-ului nominal pe fondul unei inflații mai ridicate poate influența indicatorii bugetari exprimați procentual și pune aceste evoluții în legătură cu deciziile de politică monetară ale BNR.

„P.S. Este fascinant cum românii sunt bombardați cu știri alarmiste despre „deprecierea leului”, dar nimeni nu le spune că BNR a intervenit ani la rând și în sens invers: a cumpărat valută și a împiedicat aprecierea leului. Fără aceste intervenții, cursul ar fi fost astăzi semnificativ mai mic. Sub 3 lei pe euro? Foarte probabil”, a concluzionat fostul premier Florin Cîţu.

Intervențiile BNR pe piața valutară și efectele acestora asupra cursului de schimb au fost subiect de discuție și în declarațiile publice ale oficialilor și în analizele economice. Date recente despre piața valutară arată că banca centrală a intervenit în anumite perioade pentru a limita presiunile asupra cursului, însă amploarea acestor intervenții a variat în funcție de condițiile de pe piață.