Cosmin Marinescu, viceguvernator BNR, avertizează că România traversează o perioadă de stagflație. Ce ar putea susține revenirea în 2027

România traversează o contracție a activității economice, în timp ce inflația rămâne mai persistentă decât se anticipa, avertizează Cosmin Marinescu, viceguvernator al BNR. El estimează că economia își va reveni în 2027, odată cu reluarea consumului. În perspectiva bugetului pentru anul viitor, Marinescu susține că reducerea dezechilibrelor bugetare trebuie însoțită de măsuri care să susțină investițiile, productivitatea și competitivitatea firmelor.

Comerțul cu amănuntul a scăzut cu 5%, în timp ce investițiile au crescut

Cosmin Marinescu a prezentat această evaluare joi, 12 noiembrie, la deschiderea celei de-a cincea ediții a Galei Excelența în Business. Evenimentul a fost organizat de Patronatul European al Femeilor de Afaceri (PEFA).

Viceguvernatorul a pus slăbirea consumului pe seama ajustărilor fiscal-bugetare și a inflației mai persistente decât se anticipa. În primele nouă luni ale anului, comerțul cu amănuntul s-a redus cu 5%, potrivit cifrelor prezentate de Marinescu.

Investițiile au avut o evoluție diferită. Formarea brută de capital fix, un indicator al investițiilor în economie, a crescut cu peste 12% în primul semestru. În evaluarea viceguvernatorului, contracția activității economice și persistența inflației plasează România într-un scenariu de stagflație.

„Traversăm, în prezent, o contracţie evidentă a activităţii economice, care ne plasează în scenariul nedorit de stagflaţie persistentă. De câţiva ani ni se confirmă limitele unui model economic însoţit de ample deficite publice şi dezechilibre externe. Avem nevoie de un nou model de creştere economică, bazat pe aportul factorilor calitativi: investiţii eficiente, productivitate sporită şi competitivitate durabilă. Pentru anul viitor anticipăm redresarea economiei, susţinută şi de reluarea consumului”, a transmis Marinescu în discursul publicat pe blogul său.

Inflația ar mai putea crește până la finalul anului. BNR anticipează o scădere în 2027

Pe termen scurt, Marinescu leagă o mare parte din riscurile pentru inflație de evoluția conflictului din Orientul Mijlociu. Șocurile succesive din energie sunt unul dintre motivele pentru care banca centrală își menține o abordare prudentă. Deciziile de politică monetară vor ține cont atât de perspectiva inflației, cât și de evoluția activității economice.

„Estimăm că rata inflaţiei va mai creşte uşor până la finalul anului, pentru ca apoi să revină pe o traiectorie descendentă pe parcursul anului 2027. Obiectivul nostru, al Băncii Naţionale a României, rămâne readucerea inflaţiei în intervalul ţintei, însă nu prin reacţii conjuncturale, pe contrasens cu economia, ci în mod echilibrat, prudent şi durabil”, a precizat viceguvernatorul BNR.

În contextul pregătirii bugetului pentru 2027, Marinescu a cerut continuarea consolidării finanțelor publice. În opinia sa, un parcurs credibil de reducere a dezechilibrelor ar întări încrederea piețelor financiare. Efectul urmărit este reducerea costurilor de împrumut pentru stat și pentru sectorul privat.

Costurile cu energia și birocrația, printre problemele semnalate pentru companii

Marinescu a dat exemplul prețului energiei electrice pentru a arăta unde pierde România din competitivitate. Țara are un mix energetic diversificat și o dependență redusă de importuri, a arătat viceguvernatorul. Cu toate acestea, în primul semestru, România s-a numărat printre statele UE cu cele mai mari creșteri ale prețurilor la electricitate.

O altă prioritate, în opinia sa, este reducerea sarcinilor administrative pentru firme. Marinescu a cerut reguli mai previzibile și mai puțină birocrație. El consideră că aceste schimbări ar încuraja investițiile private și inițiativa antreprenorială.

Viceguvernatorul a vorbit și despre felul în care companiile își pot consolida capacitatea de a trece prin perioade dificile. Conducerea profesionistă și capitalizarea adecvată le ajută să gestioneze mai bine astfel de perioade, a spus el. În modelul de dezvoltare propus, sectorul privat ar avea un rol central prin investiții și inovare.

Fondurile europene și investițiile în securitate, parte din perspectiva pentru 2027

Pe lângă revenirea consumului, Marinescu a indicat absorbția fondurilor europene drept una dintre condițiile redresării. El a pledat și pentru folosirea unor noi instrumente de investiții și modernizarea administrației.

În opinia viceguvernatorului, investițiile în energie și apărare pot susține activitatea economică și pot întări securitatea României. Marinescu consideră că dezvoltarea industriei de apărare ar permite țării să contribuie mai mult la securitatea regională, cu efecte și în alte sectoare ale economiei.

La finalul intervenției, el a salutat proiectul „Educaţie. Leadership. Vocaţie”, derulat de PEFA în parteneriat cu Ministerul Apărării Naționale. Marinescu a transmis că BNR este deschisă să contribuie la proiect și a subliniat rolul educației financiare în pregătirea tinerilor pentru decizii economice informate.