România cere mai mulți bani pentru regiuni și agricultură în bugetul UE 2028–2034. Ce a susținut Bogdan Ivan la Bratislava

România susține o finanțare mai consistentă pentru dezvoltarea regiunilor și pentru agricultură în viitorul buget al Uniunii Europene. Bogdan Ivan, care a reprezentat Camera Deputaților la reuniunea parlamentară de la Bratislava, a prezentat trei priorități pentru perioada 2028–2034. Acestea vizează fondurile pentru coeziune și agricultură, simplificarea accesului la finanțare și investițiile în energie și industrie.

Fondurile pentru regiuni și agricultură, prima prioritate susținută la Bratislava

Reuniunea parlamentară în formatul Vișegrad 4+ „Prietenii Coeziunii” s-a desfășurat la Bratislava în perioada 12–13 noiembrie. Bogdan Ivan a transmis că a reprezentat Camera Deputaților la discuțiile la care au participat reprezentanți ai parlamentelor din 17 state membre ale Uniunii Europene.

În privința bugetului pentru 2028–2034, Ivan a cerut finanțare predictibilă pentru proiectele regionale și pentru sprijinirea fermierilor. Printre investițiile menționate se numără autostrăzile, spitalele și infrastructura de care au nevoie comunitățile locale.

Ivan a susținut că bugetul european trebuie să păstreze finanțarea politicilor care reduc decalajele dintre state. În opinia sa, alocările pentru apărare și securitate ar trebui stabilite astfel încât să protejeze aceste investiții.

„Europa nu poate deveni mai puternică dacă regiunile sale rămân în urmă. Iar competitivitatea europeană nu poate fi construită doar în economiile deja dezvoltate”, a transmis Bogdan Ivan într-o postare pe Facebook.

Reguli mai simple, prefinanțare și condiții realiste de cofinanțare

A doua prioritate prezentată la Bratislava privește modul în care autoritățile și companiile accesează și folosesc fondurile europene. Ivan a propus simplificarea regulilor, astfel încât beneficiarii să poată duce investițiile până la capăt.

Propunerile vizează și două aspecte ale finanțării proiectelor. Primul este prefinanțarea, care le permite beneficiarilor să acopere o parte din cheltuieli încă de la început. Al doilea privește condițiile de cofinanțare, adică partea din costuri pe care beneficiarii trebuie să o acopere din alte surse.

„Banii europeni trebuie să ajungă în șantiere, fabrici și comunități, nu să rămână blocați în proceduri”, a scris Ivan.

Investițiile în energie și modernizarea industriei, pe lista propunerilor

A treia direcție vizează finanțarea infrastructurii energetice, a modernizării industriei, a transporturilor și a inovării. Ivan a legat aceste investiții de capacitatea firmelor românești de a concura pe piețele internaționale.

În argumentația sa, costul energiei și accesul la finanțare sunt două probleme care afectează competitivitatea companiilor. „Europa nu poate cere companiilor să concureze global dacă acestea plătesc energie mai scumpă și au acces mai dificil la investiții.”

Ivan a spus că obiectivele prezentate la Bratislava ar trebui să se regăsească în negocierile pentru viitorul buget al Uniunii Europene.