România, pe ultimul loc în UE la inovare. Adrian Negrescu explică cum ar putea ajunge 100 de milioane de euro la firme prin RoBOOST

România ocupă ultimul loc în Uniunea Europeană la inovare, cu un scor de 41,8% din media blocului comunitar. În același timp, finanțările atrase de start-up-urile românești au scăzut cu aproximativ o cincime în 2025, la 103 milioane de euro. O analiză Frames publicată pe 13 noiembrie arată că accesul la capital rămâne o problemă pentru companiile care vor să dezvolte produse proprii. Banca de Investiții și Dezvoltare ia în calcul o contribuție de 100 de milioane de euro la RoBOOST, un mecanism de finanțare dezvoltat împreună cu Fondul European de Investiții.

România are o industrie IT de 23,6 miliarde de euro, dar rămâne ultima în UE la inovare

Clasamentul Comisiei Europene plasează România pe locul 27 din 27 în ediția din 2026 a European Innovation Scoreboard. Frames pune rezultatul în relație cu modelul de afaceri al industriei IT locale. O parte importantă a sectorului lucrează pe proiecte externalizate de clienți străini, iar veniturile depind de volumul de muncă facturat. Dezvoltarea de produse proprii presupune însă investiții înainte ca acestea să genereze venituri.

Potrivit datelor ANIS citate în analiză, industria IT&C a avut venituri de 23,6 miliarde de euro în 2024. Contribuția directă la PIB a fost de 6,67%, față de aproape 8% în 2021. În 2025, serviciile IT&C au devenit principala categorie de export de servicii a României. Adrian Negrescu, managerul Frames, avertizează că automatizarea sarcinilor repetitive poate pune presiune tocmai pe segmentul care a susținut aceste exporturi.

„Outsourcingul ne-a adus bunăstare, însă AI-ul îi erodează rapid valoarea. Tocmai munca de programare repetitivă este cea pe care noile modele o preiau cel mai ușor. Dacă industria nu trece repede de la vânzarea de ore la vânzarea de produse, putem pierde unul dintre puținele motoare de export cu valoare adăugată ridicată”, avertizează Adrian Negrescu.

Finanțarea start-up-urilor a scăzut, iar doar 5,2% dintre firme folosesc inteligența artificială

Start-up-urile românești au atras aproximativ 103 milioane de euro prin 40 de tranzacții în 2025, potrivit raportului How to Web citat de Frames. În Europa, investițiile de capital de risc au evoluat în sens opus și au ajuns la circa 66 de miliarde de euro. Aproximativ 23,5 miliarde de euro au mers către companii din domeniul inteligenței artificiale.

În România, cea mai mare rundă de finanțare din 2025 a fost cea a Druid AI. Compania, care dezvoltă software pentru organizații mari, a atras 27,5 milioane de euro într-o rundă de finanțare de tip Series C. Suma reprezintă peste un sfert din totalul atras de start-up-urile românești în acel an.

Decalajul se vede și în utilizarea tehnologiei. Potrivit Eurostat, în 2025, doar 5,2% dintre firmele din România cu cel puțin zece angajați foloseau inteligența artificială. România a avut cea mai mică pondere din UE. Media europeană a fost de 20%, iar în Danemarca procentul a ajuns la 42%.

„Când doar una din douăzeci de firme folosește AI, România ratează cel mai mare salt de productivitate din ultimele decenii. Start-up-urile tech sunt cele care duc aceste tehnologii în fabrici, bănci, agricultură sau administrație. Dacă ele nu au acces la capital, nu vom avea nici furnizori locali de AI, nici clienți pregătiți să o folosească”, explică Adrian Negrescu.

Cum ar ajunge banii din RoBOOST la companiile românești

Banca de Investiții și Dezvoltare (BID) și Fondul European de Investiții au semnat memorandumul pentru RoBOOST la 1 iulie 2026. BID are în vedere o contribuție de 100 de milioane de euro, apropiată de suma atrasă de start-up-urile românești în 2025. Mecanismul este destinat atât firmelor la început de drum, cât și IMM-urilor și companiilor aflate în etape mai avansate de dezvoltare.

RoBOOST este conceput ca un fond de fonduri. Capitalul ar fi plasat în fonduri de investiții, iar administratorii acestora ar selecta companiile pe care le finanțează. În acest model, contribuția publică poate fi completată de capital privat. Potrivit Frames, după memorandum urmează acordul bilateral și selecția fondurilor intermediare de către Fondul European de Investiții.

Analiza discută și posibilitatea atragerii de capital din Pilonul II. Fondurile de pensii private obligatorii administrează active de aproape 247 de miliarde de lei, potrivit Frames. În scenariul analizat, direcționarea a 1% din aceste active către fonduri de capital de risc și capital privat ar însemna aproape 500 de milioane de euro. Suma reprezintă o simulare a Frames.

Pentru 2030, Frames propune ca start-up-urile românești să atragă peste 300 de milioane de euro anual din capital de risc. Printre celelalte obiective se numără creșterea ponderii firmelor care folosesc AI la cel puțin 15% și majorarea cheltuielilor de cercetare-dezvoltare spre 1% din PIB.