România riscă să piardă 3,4 miliarde de euro din PNRR. Când sunt așteptate deciziile pentru ultimele două cereri de plată

România riscă să piardă aproximativ 3,4 miliarde de euro din ultimele două cereri de plată din PNRR. Cele două cereri însumează 6,4 miliarde de euro. Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Alexandru-Mihai Ghigiu, a anunțat vineri, 13 noiembrie, calendarul estimat al deciziilor. Prima este așteptată la finalul săptămânii viitoare. Pentru a doua, răspunsul ar putea veni la sfârșitul lunii noiembrie sau la începutul lui decembrie.

Prima decizie este așteptată pentru cererea de plată 5 din PNRR

Discuțiile din ultima săptămână cu reprezentanții Comisiei Europene indică o îmbunătățire a situației pentru cererea 5, potrivit ministrului. Aceasta are o valoare de 2,08 miliarde de euro. Cererea 6, în valoare de 4,35 miliarde de euro, include cele mai multe jaloane cu probleme. Ghigiu a prezentat stadiul evaluării într-o intervenție la Antena 3 CNN.

„Cum foarte bine ați spus, riscul este ca din două cereri de plată, care însumează 6,4 miliarde de euro, riscul este să pierdem undeva în jur de 3,4 miliarde de euro, chiar mai mult de jumătate. Însă, cel puțin pe cererea 5, datele și discuțiile cu colegii de la comisie din ultima săptămână ne arată o oarecare îmbunătățire a situației, dar, cum am spus, săptămâna viitoare estimăm că vom avea o decizie în ceea ce privește cererea de plată 5 și undeva la finalul lunii noiembrie, poate chiar în primele zile din decembrie, o decizie în ceea ce privește cererea de plată 6”, a explicat Ghigiu.

Pe 4 noiembrie, ministrul estima că România ar putea încasa în primă fază aproximativ 3 miliarde de euro. Restul de 3,4 miliarde de euro risca să intre în procedura de suspendare. Estimarea prezentată anterior de ministru

După primirea celor două notificări, România ar avea puțin peste două luni pentru a depune contestații. În același interval, autoritățile ar putea trimite documente suplimentare care să ateste realizarea investițiilor sau a reformelor. Ghigiu a pus întârzierile în depunerea documentelor pe seama lipsei de coordonare și a capacității administrative insuficiente.

Două reforme din cererea 6 rămân în zona de risc ridicat

Primul jalon semnalat de ministru privește legislația Agenției Naționale de Integritate (ANI). Al doilea vizează Agenția pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice (AMEPIP). Aceasta monitorizează performanța companiilor de stat. Ambele jaloane fac parte din cererea de plată 6.

„Sunt două jaloane foarte mari care sunt considerate reforme, cea referitoare la Legea ANI și cea referitoare la AMEPIP, în care există în continuare risc, sunt în cererea de plată 6. Există în continuare un risc ridicat să pierdem sume”, a spus ministrul.

În cazul ANI, Guvernul susține că România și-a îndeplinit obligațiile asumate prin PNRR. Potrivit lui Ghigiu, Comisia Europeană analizează atât corespondența transmisă în septembrie, cât și argumentele prezentate în ultimele săptămâni.

Ministrul a afirmat că România a întărit capacitatea ANI. El a invocat și modificările legislative menite să limiteze posibilitatea de a evita consecințele unei decizii a agenției sau a instanței. „Deci, din punctul nostru de vedere, tehnic, toate obligațiile au fost îndeplinite”, a declarat Ghigiu.

Guvernul a transmis explicații suplimentare Comisiei Europene

Ghigiu a discutat cu vicepreședintele Comisiei Europene care gestionează fondurile de coeziune și PNRR. Premierul Luca Niculescu a abordat subiectul în discuția cu președinta Comisiei Europene. Potrivit ministrului, premierul a cerut ca evaluarea să se bazeze pe documentele privind îndeplinirea țintelor.

În paralel, echipele tehnice au continuat discuțiile cu evaluatorii europeni. Au avut videoconferințe și au trimis explicații prin e-mail acolo unde Comisia a cerut lămuriri. Deciziile vor arăta ce sume poate încasa România în această etapă și pentru ce jaloane mai trebuie să aducă dovezi.

Planul Național de Redresare și Reziliență al României a avut inițial o valoare de aproximativ 29,2 miliarde de euro. După trei renegocieri, valoarea a ajuns la 20,1 miliarde de euro, dintre care 13,57 miliarde sunt granturi. Reducerea reflectă inclusiv renunțarea la unele împrumuturi. Totodată, România a eliminat sau a restructurat investiții care nu mai puteau fi finalizate la termen.