Reactoarele de la Cernavodă ar putea rămâne oprite până la jumătatea lui octombrie. Deficitul, compensat în principal prin importuri

Cele două reactoare de la Cernavodă ar putea fi repornite abia către mijlocul lunii octombrie, dacă nivelul Dunării va permite acest lucru. Secretarul de stat în Ministerul Energiei Cristian Bușoi spune că prognozele pentru următoarele zece zile nu indică suficientă apă pentru repornirea în siguranță, iar energia care lipsește din sistem este compensată în principal prin importuri.

Repornirea reactoarelor nu este posibilă în următoarele zece zile

Situația de la Cernavodă rămâne „rezervată”, potrivit lui Cristian Bușoi. Prognozele disponibile pentru următoarele zece zile indică un debit insuficient al Dunării atât la intrarea în țară, cât și în zona centralei.

Nivelul apei trebuie să permită funcționarea în siguranță a pompelor folosite pentru răcirea reactoarelor.

„În următoarele 10 zile (…) nu întrevedem posibilitatea de a redeschide centrala de la Cernavodă”, a declarat Cristian Bușoi pentru Digi24.

Secretarul de stat a precizat că repornirea în septembrie este exclusă în actualele condiții.

„În luna septembrie sub nicio formă și abia către mijlocul lunii octombrie, în funcție de cum vor evolua prognozele”, a spus acesta.

Debitul Dunării va scădea din nou în următoarele zile

Situația nu pare să se îmbunătățească imediat. După două-trei zile în care au fost înregistrate ușoare creșteri ale debitului, prognozele indică noi scăderi. Cristian Bușoi a precizat că acestea nu sunt suficient de mari pentru a ridica probleme privind securitatea, însă nivelul apei rămâne prea redus pentru repornirea reactoarelor.

„Avem chiar debit în scădere în următoarele zile. Au fost două-trei zile de ușoare creșteri, dar în următoarele zile avem și scăderi importante, nu cât să ne alarmăm, nu cât să existe cel mai mic semn de întrebare în legătură cu securitatea”, a explicat secretarul de stat.

Acesta a adăugat că există planuri de rezervă și comitete pregătite pentru eventualitatea apariției unor probleme.

România compensează lipsa producției de la Cernavodă în principal prin importuri

Oprirea celor două reactoare a eliminat din sistem o producție constantă de aproximativ 1.200-1.300 MW. Potrivit lui Cristian Bușoi, principala soluție pentru acoperirea deficitului o reprezintă importurile de electricitate.

„În mare parte prin importuri”, a răspuns acesta, întrebat cum este compensată energia care nu mai este produsă la Cernavodă.

La menținerea echilibrului au contribuit și cele patru grupuri aflate în funcțiune la Complexul Energetic Oltenia. Centralele pe gaze, printre care OMV Brazi și vechea centrală de la Iernut, precum și alte unități mai mici au funcționat la capacitate maximă.

În timpul zilei, o parte importantă din necesar a fost acoperită de producția de energie solară.

Energia eoliană a redus necesarul de import în orele de vârf

Producția eoliană a avut, la rândul său, un rol important în reducerea importurilor. Cristian Bușoi a dat exemplul unei seri în care producția eoliană a ajuns la aproximativ 1.200 MW în momentul de vârf.

În perioadele cu o producție importantă din surse eoliene, importurile au coborât sub 1.500 MW în orele cu cel mai mare consum. Situația s-a schimbat însă atunci când vântul nu a permis o producție ridicată.

„Când am avut foarte puțin eolian, am ajuns și la 2.500. Importurile au rămas însă principala sursă”, a explicat secretarul de stat.

Înainte de oprirea reactoarelor, România ajungea în anumite perioade ale zilei să aibă supraproducție din surse solare, iar o parte din electricitate era trimisă către Bulgaria, uneori chiar la prețuri negative. Energia revenea ulterior în sistem prin importuri în orele de vârf. Odată cu indisponibilitatea producției de la Cernavodă, energia solară este folosită pentru a acoperi o parte din cei 1.200-1.300 MW care erau furnizați constant de reactoare.