UPDATE: AAAS: Am transmis datele cerute. Oana Gheorghiu: Statul nu știe ce administrează și ce are de recuperat

Vicepremierul Oana Gheorghiu a prezentat în ședința de Guvern două note de informare care vizează atât activitatea Autorității pentru Administrarea Activelor Statului (AAAS), cât și stadiul unor angajamente asumate de România prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Potrivit concluziilor prezentate de Executiv, AAAS înregistrează probleme majore în administrarea portofoliului de creanțe și participații ale statului, în timp ce unele proiecte incluse în ținta 443 din PNRR necesită măsuri urgente pentru respectarea termenelor asumate în fața Comisiei Europene.

Update 21:48:

AAAS respinge acuzațiile Guvernului și susține că a furnizat toate informațiile solicitate

Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului (AAAS) a reacționat după criticile formulate de Guvern privind activitatea instituției, susținând că a răspuns la timp și documentat tuturor solicitărilor primite de la Cabinetul vicepremierului Oana Gheorghiu.

Potrivit AAAS, datele cerute au fost transmise pe 30 aprilie, iar pentru informațiile suplimentare solicitate ulterior termenul de răspuns expiră abia pe 2 iunie.

Instituția afirmă că nota de informare prezentată în ședința Guvernului ar fi fost finalizată înainte de expirarea acestui termen și reclamă faptul că nu a fost consultată înainte de formularea concluziilor.

AAAS susține că activitatea sa implică administrarea unui portofoliu complex de participații și creanțe acumulate în ultimele decenii și că este dispusă să ofere toate informațiile necesare în cadrul unei întâlniri cu reprezentanții Guvernului.

Reacția vine după ce Executivul a semnalat probleme privind recuperarea creanțelor și evidența activelor administrate, anunțând inclusiv sesizarea Corpului de Control al prim-ministrului și analiza oportunității menținerii AAAS ca instituție autonomă.

Vicepremierul Oana Gheorghiu reclamă lipsa unor date esențiale

Viceprim-ministrul Oana Gheorghiu a anunțat că a solicitat intervenția Corpului de Control al premierului și a Curții de Conturi pentru verificarea activității Autorității pentru Administrarea Activelor Statului (AAAS).

Ea susține că instituția nu a furnizat o situație completă privind activele și creanțele administrate în numele statului, invocând inclusiv faptul că baza de date nu ar fi fost actualizată din 2001.

Potrivit vicepremierului, din cele 520 de entități la care statul este creditor sau acționar, pentru 84% nu au fost raportate date financiare complete. De asemenea, pentru aproape 70% din întregul portofoliu nu ar exista informații privind demersurile efectuate de instituție.

Din datele disponibile, expunerea statului ar fi de 2,76 miliarde de lei, iar sumele recuperate de aproximativ 206 milioane de lei, ceea ce indică o rată de recuperare de 7,48%.

Oana Gheorghiu a mai arătat că numeroase proceduri de insolvență se întind pe perioade foarte lungi, unele depășind chiar 20 de ani. Ea a cerut și un audit independent pentru evaluarea eventualelor pierderi și a precizat că, în funcție de concluzii, va fi analizată oportunitatea menținerii AAAS în forma actuală.

„În ședința de guvern de astăzi, am solicitat sesizarea Corpului de Control al Prim-ministrului pentru verificarea exercitării atribuțiilor legale de către Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului (AAAS).

De asemenea, am solicitat sesizarea Curții de Conturi pentru evaluarea activitatea acestei instituții.

De ce?

Luna trecută, am solicitat AAAS situația completă a entităților pe care le administrează în numele statului român: participații, creanțe, proceduri judiciare – o radiografie a portofoliului.

Am trimis spre completare un formular Excel, cu termene și formule de calcul.

Ce am primit înapoi a fost o scrisoare de șapte pagini cu istoricul legislativ al instituției începând din anul 1991, un formular completat parțial și explicația că furnizarea unei situații centralizate ar presupune – citez – „un volum enorm de muncă”, pentru că baza de date nu este actualizată din 2001.

Vorbim despre o instituție care administrează active ale statului de mai bine de 35 de ani.

Am analizat totuși datele pe care le-am primit. Iată ce arată ele:

– AAAS are în portofoliu 1.260 de înregistrări – peste o mie de entități distincte.
– Din acestea, 520 sunt entități la care statul este creditor sau acționar.
– Dar pentru 438 dintre ele – adică 84% – AAAS nu a completat niciun câmp financiar.

Altfel spus:
– nu știm cât datorează;
– nu știm cât s-a recuperat;
– nu știm care este expunerea statului.

Pentru 69% din întregul portofoliu, AAAS nu a raportat niciun demers instituțional.

Pentru aproape 870 de entități nu știm dacă AAAS a făcut ceva – sau nu a făcut nimic.

Din datele parțiale pe care a trebuit să le procesăm manual, rezultă o expunere de 2,765 miliarde de lei și sume recuperate de 206 milioane de lei. O rată de recuperare de doar 7,48%. Și aceasta e calculată pe datele disponibile. Cele reale sunt probabil și mai grave.

– 109 proceduri de insolvență depășesc 5 ani.
– 93 depășesc 10 ani.
– 30 depășesc 20 de ani.

În fiecare dintre ele, costurile de procedură se acumulează lunar – onorarii de practicieni, cheltuieli administrative – fără perspectivă realistă de recuperare.

Vreau să fiu clară: pe baza lipsei datelor, este imposibil de stabilit dacă s-a produs sau nu un prejudiciu. Și aceasta este, în sine, o constatare gravă.

Dincolo de cele două măsuri menționate la început, am cerut dispunerea unui audit independent, care să cuantifice exact ce s-a pierdut – creanțe prescrise, termene ratate, proceduri menținute fără sens economic. Al treilea pas, condiționat de audit este evaluarea oportunității menținerii AAAS în forma sa actuală.

Un stat serios nu poate administra patrimoniul public în această logică a haosului.

Nu poți pretinde disciplină, eficiență și responsabilitate în economie, dacă tocmai instituția care administrează creanțe și participații în numele statului nu poate prezenta rapid, clar și complet propria evidență.

Nu putem reforma serios statul dacă acceptăm opacitate, improvizație și proceduri care se prelungesc la nesfârșit fără rezultat.

Statul trebuie să știe exact ce administrează, ce are de recuperat, ce trebuie închis și cine trebuie să răspundă”, a transmis Oana Gheorghiu într-o postare pe Facebook.

Știrea inițială:

Guvernul semnalează probleme în activitatea Autorității pentru Administrarea Activelor Statului

Purtătorul de cuvânt al Guvernului, Ioana Dogioiu, a anunțat că vicepremierul Oana Gheorghiu a prezentat o analiză privind modul în care AAAS administrează participațiile și creanțele statului român.

Potrivit documentului, autoritatea nu dispune de o evidență consolidată și operativă a portofoliului pe care îl gestionează în numele statului. Datele prezentate arată că rata de recuperare a creanțelor este de doar 7,48%.

Totodată, pentru 69% din portofoliul administrat de instituție nu a fost raportat niciun demers instituțional. Analiza mai relevă că numeroase proceduri depășesc termene considerate rezonabile, ceea ce generează costuri mai mari decât sumele care ar putea fi recuperate.

Conform informațiilor prezentate în Guvern, 109 proceduri au o vechime mai mare de cinci ani, 93 depășesc zece ani, iar 30 durează de peste 20 de ani, din totalul celor 125 de înregistrări pentru care există date raportate.

„A fost o primă radiografie, cât de cât completă, a portofoliului administrat de această autoritate. Concluziile arată că AAS nu deţine o evidenţă consolidată şi operativă a portofoliului pe care îl administrează în numele statului român. Rata de recuperare a creanţelor este de 7,48%. Pentru 69% din portofoliul Autorităţii nu a raportat niciun demers instituţional. Un număr semnificativ de proceduri depăşesc termenele rezonabile, generând costuri nete din perspectiva de recuperare, adică costul operaţiunilor de recuperare depăşeşte ceea ce ar trebui recuperat. De exemplu, 109 proceduri depăşesc 5 ani, 93 depăşesc 10 ani, 30 depăşesc 20 de ani din 125 de înregistrări cu date raportate”, a spus Dogioiu.

În urma acestor constatări, documentul recomandă sesizarea Corpului de Control al prim-ministrului și obligarea AAAS să creeze o evidență electronică consolidată a portofoliului administrat. De asemenea, este propusă sesizarea Curții de Conturi și închiderea procedurilor fără perspective reale de recuperare.

După finalizarea auditului, Guvernul ia în calcul inclusiv evaluarea oportunității ca Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului să își păstreze statutul de instituție autonomă.

„În primul rând, sesizarea Corpului de Control al prim-ministrului şi obligarea AAS să constituie evidenţa electronică consolidată. Sesizarea Curţii de Conturi şi, de asemenea, mandatarea AAS să închidă procedurile fără perspectivă de recuperare, şi, de asemenea, după finalizarea acestui audit, se recomandă evaluarea oportunităţii ca AAS să rămână o instituţie autonomă”, a subliniat Dogioiu.

Executivul monitorizează restructurările asumate prin PNRR

O a doua notă prezentată de vicepremierul Oana Gheorghiu a vizat stadiul implementării țintei 443 din PNRR, care prevede restructurarea sau listarea la bursă a unor companii de stat până la 31 august 2026.

Potrivit informațiilor prezentate de Guvern, cele trei companii propuse Comisiei Europene pentru demonstrarea caracterului ireversibil al proceselor de restructurare sunt Telecomunicații CFR SA, Tipografica Filaret SA și Electrocentrale Grup SA.

„Este vorba de restructurarea sau listarea la bursă a unor companii de stat până pe 31 august 2026. Potrivit documentului prezentat astăzi în guvern, cele trei companii propuse Comisiei Europene pentru demonstrarea ireversibilităţii proceselor de restructurare sunt Telecomunicaţii CFR-SA, Tipografica Filaret SA şi Electrocentrale Grup SA”, a spus Ioana Dogioiu.

În cazul Telecomunicații CFR SA, procesul de fuziune prin absorbție cu CNFC CFR SA se desfășoară conform calendarului stabilit, însă autoritățile apreciază că există o marjă redusă de eroare până la termenul limită prevăzut în PNRR.

„Autorităţile estimează finalizarea etapelor necesare până la termenul limită, prevăzut în PNRR”, subliniază purtătorul de cuvânt al Guvernului.

Pentru Tipografica Filaret SA, analiza indică necesitatea accelerării procedurilor, deoarece actualul calendar depășește termenul asumat de România în relația cu Comisia Europeană. Din acest motiv, sunt necesare măsuri urgente din partea Ministerului Transporturilor.

Un risc juridic identificat la Electrocentrale Grup SA

Guvernul a fost informat și cu privire la situația Electrocentrale Grup SA, unde există un risc juridic legat de gajarea unor acțiuni deținute la Titan Power SA.

Potrivit Executivului, această situație trebuie clarificată de urgență de către Ministerul Energiei pentru a nu afecta procesul de fuziune cu SAP SA.

„În ceea ce priveşte Electrocentrale Grup SA, guvernul a fost informat asupra existenţiei unui risc juridic generat de gajarea unor acţiuni deţinute la Titan Power SA, situaţie care trebuie clarificată de urgenţă de Ministerul Energiei, pentru a evita afectarea procesului de fuziune cu SAP SA”, a mai anunţat purtătorul de cuvânt al Guvernului, Ioana Dogioiu.

Documentul prezentat în Guvern recomandă monitorizarea săptămânală a tuturor etapelor de implementare și raportarea constantă către Secretariatul General al Guvernului și Cabinetul vicepremierului Oana Gheorghiu, astfel încât angajamentele asumate de România prin PNRR să fie respectate în termenele stabilite.