Oana Gheorghiu anunță falimentul CFR Marfă: Cronica unui eșec anunțat! Statul român a amânat decizia timp de decenii

Vicepremierul interimar Oana Gheorghiu a vorbit despre situația CFR Marfă după depunerea oficială a cererii de intrare în faliment și susține că problema reală nu a fost doar compania, ci modul în care statul român și-a exercitat rolul de proprietar. Aceasta afirmă că falimentul nu reprezintă un eveniment apărut brusc, ci rezultatul unor decizii amânate timp de zeci de ani, într-un sistem care nu s-a adaptat schimbărilor din economie și din transporturile de marfă.

Vicepremierul interimar spune că CFR Marfă a rămas blocată într-un model economic vechi

Potrivit Oanei Gheorghiu, CFR Marfă a fost construită pentru economia industrială centralizată a României, într-o perioadă în care transporturile masive de materii prime și marile platforme industriale reprezentau baza economiei.

Între timp, logistica și piața transporturilor s-au schimbat, iar operatorii privați s-au adaptat mai rapid la noile condiții de piață.

„CFR Marfă fusese construită pentru România industrială: mine, siderurgie, transporturi masive de materii prime, economie centralizată. Era un transportator de stat într-o economie de stat, cu fluxuri previzibile și clienți captivi”, a explicat vicepremierul interimar Oana Gheorghiu.

Vicepremierul interimar susține că CFR Marfă a pierdut constant cotă de piață, în timp ce personalul a rămas supradimensionat, activele au îmbătrânit, iar datoriile au continuat să crească.

„Operatorii privați au înțeles repede acest lucru. CFR Marfă, nu: compania a pierdut cotă de piață, personalul a rămas supradimensionat, activele au îmbătrânit, iar datoriile au crescut”, a transmis aceasta.

În analiza sa, aceasta afirmă că statul român nu a făcut restructurări reale și a preferat ani la rând să amâne problemele prin reeșalonări, neîncasări și anulări de datorii între companii de stat.

Oana Gheorghiu amintește că privatizarea începută în 2013 a reprezentat una dintre puținele încercări importante de schimbare, însă procesul a eșuat, iar ulterior nu au mai existat măsuri structurale majore.

Decizia Comisiei Europene a schimbat situația companiei

Vicepremierul interimar arată că investigația Comisiei Europene începută în 2017 s-a încheiat în 2020 cu concluzia că aproximativ 570 de milioane de euro reprezintă ajutor de stat incompatibil și trebuie recuperați. Cu dobânzile acumulate, suma a depășit 2,6 miliarde de lei.

„Problema reală nu e doar și nu a fost niciodată doar CFR Marfă. Problema reală este incapacitatea statului român de a acționa responsabil în calitate de proprietar”, a afirmat Oana Gheorghiu.

Potrivit acesteia, decizia Bruxelles-ului a obligat România să ia o hotărâre pe care o amânase timp de decenii.

Oana Gheorghiu susține că statul a încercat simultan să păstreze locuri de muncă, să mențină tarife reduse, să conserve infrastructura strategică și, în același timp, să trateze CFR Marfă ca pe o companie comercială orientată spre profit.

În opinia sa, lipsa unei separări clare între misiunea publică și activitatea comercială a contribuit inclusiv la apariția problemelor legate de ajutorul de stat ilegal.

„Statul a cerut comportament de companie privată, dar a impus obligații și constrângeri de companie publică și, foarte important, fără să definească transparent care parte este misiune publică și care parte este activitate comercială”, a mai declarat vicepremierul interimar.

Concordatul preventiv și transferul activităților către Carpatica Feroviar

Vicepremierul interimar explică faptul că în martie 2020 a fost deschis concordatul preventiv al CFR Marfă, procedură care urmărea separarea activităților considerate viabile de cele neviabile.

„Scopul nu a fost niciodată să dispară transportul feroviar de marfă al statului român. Scopul a fost să dispară mecanismul păgubos prin care o companie de stat acumula sistematic ajutor de stat ilegal, fără disciplină financiară și fără model viabil de business”, a explicat Oana Gheorghiu.

Planul prevedea transferul activităților funcționale către noul operator Carpatica Feroviar, în timp ce vechea companie urma să intre în faliment împreună cu datoriile istorice și activele considerate neesențiale.

Potrivit Oanei Gheorghiu, obiectivul nu a fost salvarea vechii companii, ci menținerea unei capacități de transport feroviar de marfă controlate de statul român.

Aceasta afirmă că soluția nu a fost una simplă, însă reprezenta probabil singura variantă legală prin care România putea recupera ajutorul de stat, evita dispariția completă a transportului feroviar de marfă al statului și limita disponibilizările masive.

Oana Gheorghiu spune că situația CFR Marfă este un test pentru reforma companiilor de stat

În analiza sa, vicepremierul interimar afirmă că situația CFR Marfă reprezintă și un test pentru reforma guvernanței companiilor de stat inclusă în PNRR.

Aceasta susține că statul român trebuie să definească mai clar ce rol au companiile publice și ce obiective urmăresc acestea.

Potrivit Oanei Gheorghiu, o companie nu poate funcționa în același timp ca infrastructură strategică, angajator social și operator comercial orientat spre profit fără reguli clare și fără asumarea explicită a costurilor publice.

„A fi proprietar înseamnă, în primul rând, să definești clar ce așteptări avem de la compania respectivă. Pentru că nicio companie nu poate fi concomitent și infrastructură strategică, și angajator social, și companie comercială orientată spre profit”, a concluzionat vicepremierul interimar Oana Gheorghiu.

Vicepremierul interimar afirmă că, dacă noul operator Carpatica Feroviar va funcționa cu disciplină financiară și cu un mandat clar pentru serviciile strategice, restructurarea își va atinge scopul. În caz contrar, există riscul reapariției acelorași probleme financiare și a unor noi discuții legate de ajutoarele de stat.