Adevărul despre portofelul digital. Ce se întâmplă cu documentele și datele românilor

Portofelul digital european continuă să genereze dezbateri în spațiul public, iar în ultimele zile au circulat pe rețelele sociale și în unele emisiuni TV mai multe informații potrivit cărora România ar plăti milioane de euro unei firme din Germania, documentele fizice ar urma să dispară sau autoritățile ar putea avea acces la datele bancare ale cetățenilor.

Oana Gheorghiu a publicat o serie de clarificări în care susține că multe dintre aceste afirmații sunt false și explică modul în care ar urma să funcționeze viitorul portofel digital.

„România plătește milioane unei firme germane fără licitație”

Una dintre informațiile intens distribuite în mediul online susține că statul român ar urma să achite milioane de euro unei companii din Germania pentru dezvoltarea portofelului digital.

Oana Gheorghiu respinge această afirmație.

„MEGA-TUN DAT DE GUVERN! România plătește milioane de euro unei firme germane, fără licitație!”.  FALS

Potrivit acesteia, realitatea este diferită.

„ADEVĂRUL România preia gratuit codul-sursă al soluției realizate de Guvernul Germaniei.”

Explicația este că România nu cumpără aplicația, ci utilizează gratuit infrastructura software dezvoltată anterior de autoritățile germane.

„Datele românilor ajung pe mâinile nemților”

Un alt mesaj distribuit în spațiul public este cel potrivit căruia datele personale ale românilor ar urma să fie accesate de autoritățile germane.

Oana Gheorghiu susține că acest lucru nu este adevărat.

„Datele românilor ajung pe mâinile nemților”.  FALS

„ADEVĂRUL  Toate datele rămân exclusiv în România, nemții nu primesc acces la absolut nimic.”

Potrivit explicațiilor oferite, soluția tehnică este preluată, însă administrarea datelor și infrastructura aferentă rămân în responsabilitatea autorităților române.

De ce nu dezvoltă România propria aplicație de la zero

În spațiul public au apărut și întrebări privind motivele pentru care România folosește soluția dezvoltată în Germania în locul construirii unei platforme complet noi.

Oana Gheorghiu afirmă că principalul argument îl reprezintă termenul limită impus pentru implementare.

„De ce luăm soluția făcută de alții în loc să facem noi una?”  FALS

„ADEVĂRUL  Portofelul digital trebuie realizat până la finalul lui 2026. Pentru a ne încadra în termen, a economisi timp și bani, folosim infrastructura construită deja de statul german, testată și validată, pe care România va construi propriul portofel digital.”

Potrivit acesteia, soluția existentă permite reducerea costurilor și accelerarea implementării, fără ca România să renunțe la propriul sistem.

„Nu dispare nimic și nu e nimic obligatoriu”

Printre cele mai răspândite informații se află și cea potrivit căreia documentele fizice ar urma să fie eliminate, iar cetățenii vor fi obligați să utilizeze exclusiv portofelul digital.

Oana Gheorghiu susține că acest scenariu este fals.

„Dispar documentele fizice! Panică, panică! Ne obligă să avem portofel digital!”.  FALS

„ADEVĂRUL  Nu dispare nimic, deși n-ar fi nimic rău în asta, și nu e nimic obligatoriu. Fiecare cetățean are dreptul să aleagă folosirea sau nu a portofelului digital.”

Astfel, potrivit explicațiilor prezentate, utilizarea aplicației va fi opțională, iar documentele în format fizic nu vor fi eliminate.

Portofelul digital nu va conține bani

O altă informație contestată este cea potrivit căreia autoritățile vor putea afla permanent câți bani au cetățenii în conturi.

Oana Gheorghiu explică faptul că denumirea aplicației poate crea confuzii.

„Guvernul vrea să știe mereu câți bani am eu în cont”. FALS

„ADEVĂRUL Chiar dacă se cheamă portofel, e vorba nu de bani – ci de documente: adică să poți să îți salvezi pe telefon documentele esențiale, fără să fie nevoie să te mai cari cu ele pe la diferite instituții publice. În plus, vei putea să îți confirmi identitatea prin semnătura digitală integrată în aplicație.”

Potrivit acesteia, aplicația va funcționa ca un spațiu digital pentru documente și pentru autentificarea identității, nu ca un instrument prin care statul monitorizează conturile bancare.

Clarificări și despre Platforma Națională de Interoperabilitate

În postare este abordată și anularea licitației privind Platforma Națională de Interoperabilitate (PNI), despre care au apărut speculații că ar avea legătură cu dezvoltarea portofelului digital.

Oana Gheorghiu respinge această interpretare.

„De-asta s-a anulat licitația pe Platforma Națională de Interoperabilitate de la ADR! Ca să dăm milioane nemților!”  FALS

„ADEVĂRUL Nu dăm niciun milion nimănui, după cum am zis deja. Licitația PNI s-a anulat pentru că nu respecta legislația și, așa cum a fost pregătită, risca să dubleze achiziții deja existente. PNI și portofelul digital sunt complementare, dar nu sunt același lucru.”

Potrivit explicațiilor oferite, Platforma Națională de Interoperabilitate și portofelul digital sunt două proiecte diferite, care vor funcționa complementar, fără ca unul să îl înlocuiască pe celălalt.