Europa vrea să reducă dependența de Visa și Mastercard. Euro digital și o nouă rețea de plăți, în centrul planurilor UE
SURSA FOTO: Dreamstime
Europa încearcă să își reducă dependența de infrastructura americană folosită pentru plățile cu cardul. Visa și Mastercard procesează 61% dintre plățile cu cardul din zona euro și aproape toate tranzacțiile transfrontaliere, iar această dependență este privită tot mai mult ca un risc strategic.
Dependența Europei de sistemele americane de plăți a devenit o problemă de securitate economică
Timp de mulți ani, dominația Visa și Mastercard a fost privită în principal ca prețul plătit pentru eficiența infrastructurii oferite de cele două companii americane. Contextul geopolitic a schimbat însă modul în care liderii europeni privesc această situație, potrivit Euronews.
Uniunea Europeană consideră acum că dependența de infrastructuri financiare controlate din afara blocului comunitar poate deveni o vulnerabilitate. Banca Centrală Europeană (BCE) folosește acest argument inclusiv pentru susținerea proiectului euro digital, avertizând că sistemele străine de plăți pot expune Europa unor presiuni politice sau unor întreruperi neașteptate.
Un precedent invocat este Rusia. În condițiile în care Visa și Mastercard reprezentau aproximativ 60% din plățile din această țară, sancțiunile americane și retragerea serviciilor celor două companii au afectat accesul populației la sistemele de plată.
Există și o problemă legată de costuri. Comercianții reclamă creșterea comisioanelor rețelelor de carduri, în timp ce condițiile comerciale sunt stabilite în afara Uniunii Europene. Plățile directe între conturi bancare sunt văzute drept o posibilă metodă de creștere a concurenței și de reducere a costurilor.
Euro digital ar urma să poată fi folosit pentru plăți din 2029
Una dintre soluțiile pregătite la nivel european este euro digital. Acesta ar urma să fie o formă electronică a monedei europene, emisă și garantată de BCE. Proiectul nu urmărește eliminarea numerarului sau a serviciilor bancare existente, ci completarea lor cu o infrastructură europeană de plată.
Sistemul este proiectat să permită plăți atât online, cât și offline. BCE ar asigura infrastructura de bază, în timp ce băncile comerciale și furnizorii de servicii de plată ar pune serviciile efective la dispoziția clienților.
Calendarul actual prevede începerea unui program-pilot în 2027, la care ar urma să participe 36 de furnizori de servicii de plată. Dacă proiectul avansează conform planurilor, euro digital ar putea deveni disponibil pentru plățile de retail începând din 2029.
Președinta BCE, Christine Lagarde, a explicat în iulie că obiectivul proiectului este atât modernizarea plăților, cât și consolidarea suveranității economice europene. Ea a arătat că Europa se bazează în principal pe rețele americane și, în anumite situații, pe infrastructuri chineze pentru procesarea plăților, motiv pentru care consideră necesară dezvoltarea unei soluții europene.
O rețea europeană ar putea permite plăți între 380 de milioane de persoane
În timp ce euro digital se află încă în proces legislativ și tehnic, companiile private încearcă să conecteze sistemele de plată deja existente în Europa.
European Payments Alliance (EuroPA) și European Payments Initiative (EPI) au încheiat un acord pentru interconectarea sistemelor lor de plăți instant. Viitoarea platformă ar putea ajunge la aproximativ 380 de milioane de utilizatori din 15 țări europene.
EuroPA reunește sisteme precum MB WAY din Portugalia, Bizum din Spania și Andorra, Bancomat din Italia, Vipps MobilePay din țările nordice, Blik din Polonia și IRIS din Grecia. EPI operează Wero, disponibil în piețe precum Germania, Belgia, Franța, Țările de Jos și Luxemburg.
Obiectivul este ca utilizatorii să poată face plăți transfrontaliere fără să schimbe aplicația. De exemplu, un utilizator Wero din Franța ar putea trimite bani unei persoane care folosește Bizum în Spania într-un mod asemănător unei tranzacții interne.
Marea Britanie încearcă la rândul său să reducă dominația Visa și Mastercard
O inițiativă asemănătoare a apărut și în Marea Britanie. UK Payments Initiative, susținută de unele dintre cele mai mari bănci britanice, printre care Barclays, NatWest, Lloyds și HSBC, urmărește dezvoltarea plăților directe între conturi bancare, fără utilizarea rețelelor tradiționale de carduri.
Miza este importantă deoarece aproximativ 95% dintre tranzacțiile cu cardul din Marea Britanie sunt procesate prin sisteme deținute de Visa și Mastercard, potrivit datelor citate în document.
Brazilia arată cât de repede poate crește un sistem alternativ de plăți
Un exemplu important pentru această transformare vine din Brazilia. PIX, sistemul digital rapid și gratuit creat de banca centrală braziliană, a început ca instrument pentru transferuri instant și a devenit între timp cea mai utilizată formă de plată din țară.
PIX reprezintă deja 54% din totalul tranzacțiilor realizate în Brazilia. Sistemul a devenit inclusiv un subiect de dispută între administrațiile de la Washington și Brasilia, după ce SUA au acuzat Brazilia că favorizează o infrastructură publică de plăți în detrimentul companiilor americane din domeniu.
Și Columbia dezvoltă propria infrastructură. Sistemul Bre-B a ajuns, după primele șase luni de funcționare, la 34,6 milioane de clienți și 638,6 milioane de tranzacții procesate.
Următorul pas ar putea fi conectarea sistemelor europene cu cele din alte regiuni
Dezvoltarea sistemelor naționale ridică însă o altă problemă, cea a plăților internaționale. Compania braziliană PagBrasil lucrează la RoamingPay, o soluție prin care utilizatorii ar putea plăti în alte țări direct cu aplicația bancară sau portofelul digital folosit acasă.
Sistemul funcționează prin coduri QR și este disponibil în prezent în Brazilia, Argentina și Paraguay. Compania estimează că ar putea ajunge în zece țări până la sfârșitul anului și urmărește inclusiv extinderea în Europa.
PagBrasil caută deja un acord pentru integrarea cu MB WAY din Portugalia. O astfel de colaborare ar putea reprezenta primul pas către conectarea rețelelor europene, care includ sisteme precum Wero, Bizum și Bancomat, cu infrastructuri de plăți dezvoltate în afara continentului.
Am venit la Capital în vara anului 2019, fiind prima mea experiență ca jurnalist după ce am lucrat oarecum de cealaltă parte a baricadei, în monitorizarea presei, mai bine de 8 ani. Înainte de a intra în presă, am lucrat o scurtă perioadă de timp în proiectare în Autocad pentru construcții civile și industriale. Am fost și sunt pasionat de tehnologie, precum și de ultimele trend-uri din acest domeniu. M-a fascinat întotdeauna și am avut norocul să fiu într-o generație care a beneficiat din plin de ea și putut vedea exact ce impact, pozitiv sau negativ, poate avea asupra lumii.
Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.





Trebuie să fii autentificat pentru a lăsa un comentariu.