Câți bugetari are România? Statul nu are o evidență clară a propriilor angajați. Cum se pierd cifrele între Ministerul Finanțelor și ITM

O radiografie realizată chiar de Guvernul României dezvăluie un haos sistemic în evidența aparatului bugetar: statul român nu cunoaște numărul exact al angajaților săi. Analiza indică discrepanțe majore între posturile ocupate și salariații unici, scoțând la lumină peste 100.000 de persoane care cumulează multiple contracte de muncă exclusiv în instituții și companii de stat.

Radiografia unui sistem fracturat: statul român nu știe câți angajați are în realitate

O analiză realizată de Guvern și dată publicității săptămâna trecută scoate la iveală o realitate alarmantă pentru administrarea resurselor publice: statul român nu deține o evidență clară și unitară a numărului real de angajați din sectorul bugetar.

Documentul relevă un sistem administrativ fragmentat, în care instituțiile folosesc metode de raportare diferite, generând cifre contradictorii, suprapuneri de funcții și un fenomen masiv al contractelor multiple. Această „radiografie” a aparatului de stat indică faptul că lipsa unei baze de date centralizate transformă gestionarea banului public într-un proces bazat pe estimări aproximative, nu pe date certe.

Pentru a realiza acest studiu, Executivul a analizat registrul instituțiilor publice active, pus la dispoziție de Ministerul Finanțelor. Rezultatul a fost identificarea a nu mai puțin de 13.931 de instituții aflate în subordinea statului.

Acestea funcționează pe trei paliere de subordonare: central (ministere, agenții, autorități naționale), deconcentrat (structuri teritoriale precum inspectoratele școlare sau direcțiile de sănătate publică) și local (primării, consilii județene și unități sanitare descentralizate).

Deși structura pare clară pe hârtie, în practică, comunicarea defectuoasă dintre aceste entități a dus la o situație în care mii de angajați figurează simultan în mai multe baze de date sau cu multiple contracte de muncă.

Haosul cifrelor: posturi vacante vs. salariați unici

Datele furnizate de Ministerul Finanțelor pentru finalul lunii aprilie 2025 oferă o primă imagine asupra dimensiunii aparatului de stat, însă cifrele ridică mai multe întrebări decât oferă răspunsuri.

Potrivit raportului, la nivel național există 1.511.900 de posturi aprobate. Dintre acestea, sunt ocupate oficial 1.287.381, ceea ce lasă un gol imens de 224.519 posturi vacante. Totuși, numărul posturilor efectiv remunerate este de 1.255.381, diferența fiind pusă pe seama concediilor medicale sau a suspendărilor contractuale.

Problema majoră intervine atunci când se încearcă identificarea persoanelor din spatele acestor posturi. În timp ce statul plătește pentru peste 1,2 milioane de poziții, Ministerul Finanțelor a identificat doar 1.102.010 salariați unici după eliminarea dublurilor.

Această discrepanță de peste 150.000 de unități între „posturi ocupate” și „persoane unice” sugerează fie o eroare masivă de raportare din partea celor 14.000 de entități publice, fie un sistem în care cumulul de funcții este regula, nu excepția.

Mai mult, raportul indică existența a 14.522 de persoane care cumulează pensia cu salariul de la stat, un subiect intens dezbătut în spațiul public, dar care rămâne o realitate constantă a sistemului.

Fenomenul plurisalarizaților la stat. Mii de angajați bugetari au contracte multiple

Un aspect surprinzător al analizei vizează datele furnizate de Inspectoratul Teritorial de Muncă (ITM) prin sistemul REVISAL. La sfârșitul lunii aprilie 2025, în instituțiile publice figurau 1.182.670 de contracte individuale de muncă, însă acestea erau deținute de doar 948.848 de salariați.

Această diferență majoră a forțat Guvernul să investigheze fenomenul angajaților cu mai multe joburi la stat.

Rezultatele sunt grăitoare: 199.125 de persoane care lucrează în instituții și companii de stat au două sau mai multe contracte de muncă. Dintre acestea, marea majoritate (peste 160.000) au cel puțin un contract cu normă parțială.

Totuși, îngrijorarea principală vine din zona celor 38.610 salariați care reușesc „performanța” de a deține cel puțin două contracte cu normă întreagă simultan.

Analiza detaliată a acestor plurisalarizați arată că:

• Peste 104.000 de persoane își desfășoară toate activitățile exclusiv în cadrul unor instituții sau companii de stat.
• Aproximativ 39.000 de angajați combină un post cu normă întreagă la stat cu unul la privat.
• Peste 55.000 de persoane au un contract parțial în sectorul privat pe lângă jobul de la stat.

Deși Guvernul admite că datele din REVISAL pot conține erori cauzate de neactualizarea informațiilor de către angajatori, numărul ridicat de persoane cu contracte multiple, în special cele cu normă întreagă, ridică serioase semne de întrebare privind eficiența și timpul efectiv de lucru prestat de acești angajați.

Există și anumite categorii „invizibile”. În plus, lipsește și o bază de date unitară

O altă vulnerabilitate majoră identificată de raport este fragmentarea monitorizării personalului. În prezent, nu există un „creier” central care să vadă tot aparatul bugetar.

Angajații cu contracte de muncă sunt în REVISAL, funcționarii publici sunt monitorizați de Agenția Națională a Funcționarilor Publici (ANFP), în timp ce polițiștii, militarii și magistrații sunt gestionați separat de ministerele de resort.

De altfel, instituțiile din domeniul apărării și siguranței naționale nici nu au fost incluse în această analiză detaliată, rămânând o zonă „gri” din punct de vedere al transparenței totale a personalului.

Mai grav este faptul că anumite categorii de personal sunt aproape imposibil de monitorizat centralizat. Este vorba despre persoanele cu contracte de mandat sau demnitarii, pentru care nu există o evidență clară la nivel de Guvern.

De asemenea, analiza a lăsat la o parte asociațiile și fundațiile unde statul este membru, din simplul motiv că nu există nicio bază de date care să le centralizeze.

Concluzia raportului este una critică: cifrele actuale sunt pur „orientative”. Neconcordanțele apar din cauza faptului că unele instituții numără posturile, în timp ce altele numără persoanele, fără a exista o corelare între cele două.

Această ceață statistică face imposibilă o reformă administrativă reală sau o reducere a cheltuielilor publice bazată pe date concrete.

Guvernul admite că e nevoie urgentă să implementeze o evidență standardizată și centralizată

În fața acestui tablou dezolant, Guvernul subliniază necesitatea urgentă de a implementa o evidență standardizată și centralizată.

Fără un sistem digitalizat unic, care să verifice în timp real dacă un CNP este asociat cu mai multe contracte de muncă incompatibile sau dacă un post vacant este menținut doar pentru a justifica bugete mai mari, administrarea publică va rămâne ineficientă.

Sistemul actual, împărțit pe nouă domenii mari — de la Educație și Sănătate până la Apărare și Servicii Publice — funcționează ca o federație de entități independente, fiecare cu propriile reguli de raportare.

De exemplu, în sectorul Învățământului sau al Sănătății, cumulul de funcții este adesea justificat de lipsa de personal, însă raportul sugerează că fenomenul a depășit limitele rezonabile.

Până la crearea unei baze de date unitare, statul român rămâne în situația paradoxală de a fi cel mai mare angajator din țară, dar fără a putea spune cu certitudine, la sfârșitul lunii, câți oameni a plătit de fapt și dacă aceștia au prestat munca pentru care au fost remunerați în mai multe locuri simultan.

Sinteza datelor: aparatul public la finalul lunii aprilie 2025

Categorie Indicator	Valoare (MF / ITM)	Observații Relevante
Total posturi aprobate	1.511.900	Cifra maximă teoretică a aparatului de stat
Posturi efectiv ocupate	1.287.381	Diferă de numărul real de persoane fizice
Posturi vacante	224.519	Reprezintă deficitul de personal raportat
Salariați unici (MF)	1.102.010	Persoane identificate după eliminarea dublurilor
Persoane cu 2+ contracte	199.125	Angajați care dețin multiple funcții simultan
Cumul integral la stat	104.171	Persoane cu toate contractele în sectorul public
Dublă normă întreagă	38.610	Salariați cu cel puțin două joburi de 8h la stat
Cumul pensie + salariu	14.522	Situație înregistrată la nivelul lunii aprilie 2025