8 din 10 bugetari nu cred în angajările pe criterii de performanță. Studiu: Doar 3% au văzut concedieri reale în instituțiile în care lucrează

Percepția angajaților din sectorul public asupra reformei administrației rămâne una profund sceptică. Un studiu realizat de Centrul de Formare APSAP în rândul a 2.169 de angajați ai statului arată că majoritatea covârșitoare nu crede că schimbările anunțate vor duce la o evaluare reală pe criterii de performanță. În același timp, cei mai mulți respondenți spun că lucrează în continuare cu documente pe hârtie, deși acestea există și în format digital, iar un sfert afirmă că pierd zilnic peste două ore cu activități care ar putea fi automatizate.

Studiu: 8 din 10 bugetari nu cred într-o reformă bazată pe performanță

Cercetarea a fost realizată în perioada februarie – iunie 2026 și a analizat percepțiile angajaților din administrația publică asupra reformei instituțiilor, digitalizării, birocrației și relației dintre stat și mediul privat. Au participat angajați din administrația centrală și locală, sănătate, învățământ, instituții autonome, companii de stat, ordine publică și apărare.

Rezultatele arată că doar 17,9% dintre respondenți cred că România va avea o reformă autentică bazată pe evaluarea performanței. În schimb, 82,1% consideră că vor urma doar reduceri de cheltuieli, măsuri de imagine sau o combinație între cele două. De asemenea, peste jumătate dintre participanți apreciază că șansele ca o reformă reală să ajungă în propria instituție sunt reduse sau foarte reduse.

Doar 3% dintre respondenți spun că au văzut concedieri reale

Studiul a urmărit și modul în care s-au aplicat măsurile de reorganizare în instituțiile publice.

Potrivit răspunsurilor, în 37,3% dintre cazuri nu au existat reduceri de personal, iar acolo unde au fost operate modificări acestea au vizat, în principal, posturi vacante sau persoane care urmau să iasă la pensie. Concedieri efective ale unor angajați activi au fost raportate de doar 3% dintre respondenți. Totodată, numai 6,8% apreciază că reorganizările au avut un efect pozitiv asupra activității instituției în care lucrează.

„Cifra care spune totul este 3%. Atât au văzut angajații statului: concedieri reale în doar 3% dintre cazuri. Restul reformei s-a făcut pe hârtie – posturi vacante șterse din organigrame și pensionări raportate drept restructurare. Când din 50 de directori rămân 25, iar ceilalți devin șefi de serviciu cu aceleași birouri și aceleași atribuții, nu ai făcut reformă, ai făcut un artificiu de organigramă. Iar economiile obținute astfel se pierd în achizițiile și consultanța pe care chiar angajații statului le indică drept principala sursă de risipă”, declară Bogdan-Costin FÂRȘIROTU, președintele Centrului de Formare APSAP.

Dosarul cu șină continuă să fie folosit în majoritatea instituțiilor

Rezultatele studiului indică faptul că procesul de digitalizare este departe de a elimina documentele pe suport de hârtie.

Aproape jumătate dintre respondenți spun că folosesc constant dosarul cu șină și semnătura olografă pentru documente care există deja în format electronic, iar alți 40,4% afirmă că recurg parțial la această practică. În total, 89% dintre angajații statului lucrează simultan cu documente tipărite și sisteme informatice, în timp ce doar 4,1% spun că activitatea lor este complet digitalizată. În plus, aproape 60% consideră că digitalizarea înseamnă, de fapt, dublarea birocrației, deoarece aceleași documente circulă atât pe hârtie, cât și în format electronic.

„În iulie, cetățenii ne-au spus că România este țara dosarului cu șină. Acum răspund funcționarii înșiși: 9 din 10 îl folosesc în continuare pentru documente care există și în calculator. Cetățeanul și funcționarul sunt, de fapt, de aceeași parte a problemei – amândoi prizonierii aceleiași hârtii. Statul cheltuie bani pe digitalizare și obține birocrație dublă: același document circulă și pe hârtie, și electronic”, afirmă președintele Centrului de Formare APSAP.

Un sfert dintre angajați pierd peste două ore pe zi cu sarcini repetitive

Studiul mai arată că o mare parte din timpul de lucru este consumată de activități administrative care ar putea fi automatizate.

Aproape jumătate dintre respondenți afirmă că pierd zilnic peste o oră cu introducerea datelor, semnarea documentelor, copierea informațiilor între sisteme sau alte activități repetitive, iar 25,2% estimează că aceste sarcini le ocupă mai mult de două ore în fiecare zi.

„Un sfert dintre angajați pierd peste două ore pe zi cu sarcini pe care un calculator le face în secunde. Doar la nivelul celor 2.169 de respondenți vorbim de mii de ore de muncă plătite din bani publici, irosite zilnic pe ștampile, copieri și semnături. Timpul funcționarului este, la fel ca timpul cetățeanului, o resursă publică ignorată”, declară Bogdan-Costin FÂRȘIROTU.

APSAP: Administrația a făcut progrese, însă reforma rămâne incompletă

Autorii studiului subliniază că rezultatele nu indică un regres general al administrației publice. Peste jumătate dintre respondenți consideră că sistemul s-a îmbunătățit în ultimii cinci ani, iar mulți spun că observă efectele investițiilor realizate în instituțiile în care lucrează. Totuși, concluzia este că ritmul schimbărilor rămâne lent, iar digitalizarea și reforma administrativă nu produc încă efectele așteptate.

„Ca și în studiul dedicat cetățenilor, concluzia nu este că totul e un dezastru. 57% dintre angajați văd o administrație mai bună decât acum cinci ani. Problema este viteza și substanța: sistemul progresează, dar rămâne blocat în hârtie și în reforme care nu trec de comunicatul de presă”, afirmă Bogdan-Costin FÂRȘIROTU, președintele Centrului de Formare APSAP.