Agricultura de precizie avansează lent în UE. România se află printre statele cu cea mai redusă utilizare a tehnologiilor moderne

Digitalizarea agriculturii continuă să câștige teren în Uniunea Europeană, însă ritmul diferă considerabil de la un stat la altul. Cele mai recente date arată că accesul fermelor la internet, utilizarea sistemelor informatice de management și implementarea tehnologiilor de agricultură de precizie rămân inegale în blocul comunitar. În timp ce țări precum Danemarca, Germania sau Franța investesc puternic în digitalizarea sectorului agricol, România se numără printre statele cu cea mai redusă utilizare a tehnologiilor moderne de agricultură de precizie.

Aproape jumătate dintre fermele din Uniunea Europeană au acces la internet

În 2023, aproximativ 43% dintre fermele din Uniunea Europeană au declarat că dispun de acces la internet, un element considerat esențial pentru modernizarea activităților agricole și adoptarea noilor tehnologii.

Există însă diferențe importante între statele membre. Țările din nordul și centrul Europei sunt mult mai avansate în ceea ce privește digitalizarea exploatațiilor agricole. Danemarca, Germania, Slovacia, Letonia, Cehia și Austria au raportat rate de peste 90% ale fermelor conectate la internet, ceea ce le oferă un avantaj în utilizarea soluțiilor digitale și a tehnologiilor inteligente.

Accesul la internet reprezintă baza pentru implementarea unor sisteme moderne de monitorizare, planificare și administrare a exploatațiilor agricole.

Sistemele informatice de management sunt folosite în doar una din zece ferme

Deși conectivitatea este în creștere, utilizarea efectivă a platformelor digitale dedicate administrării fermelor rămâne redusă la nivel european.

În 2023, aproximativ 11% dintre fermele din Uniunea Europeană utilizau sisteme informatice de gestionare a fermelor. Aceste platforme permit fermierilor să urmărească activitățile agricole, costurile, producția, consumul de resurse și planificarea lucrărilor, contribuind la o administrare mai eficientă.

Franța este lider european la acest capitol, aproximativ 60% dintre exploatațiile agricole folosind astfel de sisteme informatice, un nivel mult peste media Uniunii Europene.

Robotica pătrunde lent în agricultura europeană

Tehnologiile autonome sunt încă la început în agricultura europeană.

Datele arată că doar aproximativ 7% dintre fermele din Uniunea Europeană utilizează soluții robotizate, respectiv echipamente capabile să funcționeze autonom, fără intervenție umană directă.

Aceste tehnologii sunt utilizate pentru diferite activități agricole și sunt considerate una dintre direcțiile importante de dezvoltare a agriculturii moderne, însă costurile ridicate și investițiile necesare limitează deocamdată extinderea lor.

Agricultura de precizie este utilizată pe aproape jumătate din terenurile agricole ale UE

Chiar dacă doar aproximativ 18% dintre fermele europene folosesc tehnologii sau practici de agricultură de precizie, acestea administrează aproximativ 44% din întreaga suprafață agricolă utilizată (SAU) din Uniunea Europeană.

Agricultura de precizie include utilizarea unor soluții precum:

• monitorizarea digitală a culturilor;
• analiza solului;
• tehnologiile cu rată variabilă pentru aplicarea îngrășămintelor și pesticidelor;
• pulverizarea în bandă a produselor pentru protecția plantelor;
• utilizarea roboților agricoli și a echipamentelor ghidate prin GPS, sateliți sau senzori.

Aceste tehnologii permit folosirea mai eficientă a resurselor, reduc consumul de inputuri agricole și contribuie la creșterea productivității.

România, printre ultimele state din Uniunea Europeană la agricultura de precizie

Statisticile evidențiază diferențe importante între statele membre în ceea ce privește utilizarea tehnologiilor moderne.

Luxemburg, Finlanda și Estonia se află în fruntea clasamentului, peste 75% din suprafața agricolă utilizată fiind administrată de ferme care folosesc tehnologii de agricultură de precizie.

La polul opus se află Cipru, unde ponderea este de aproximativ 1%.

România se regăsește, alături de Grecia, în categoria statelor cu cele mai reduse niveluri de digitalizare în acest domeniu. În ambele țări, doar între 10% și 15% din suprafața agricolă utilizată este gestionată de ferme care aplică tehnologii de agricultură de precizie.

Datele evidențiază decalajele existente între statele membre în ceea ce privește digitalizarea agriculturii și arată că, în multe regiuni ale Uniunii Europene, există încă un potențial semnificativ de investiții în infrastructură digitală și tehnologii inteligente destinate fermierilor.