770 de milioane de euro dispar din PNRR. Economist: România va plăti scump pentru eșecul reformei

România riscă să plătească scump eșecul unei reforme din PNRR. Cele 770 de milioane de euro pierdute ar putea fi înlocuite prin împrumuturi care vor aduce costuri suplimentare de zeci de milioane de euro anual. Economistul Adrian Mitroi avertizează că nota de plată nu se oprește aici: și ratingul de țară ar putea fi afectat.

România pierde 770 de milioane de euro din PNRR. Economist: Banii europeni vor fi înlocuiți cu împrumuturi costisitoare

Pierderea celor 770 de milioane de euro din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) va obliga România să găsească alte surse de finanțare, cel mai probabil prin împrumuturi care vor genera costuri semnificative cu dobânzile, a avertizat economistul Adrian Mitroi, la Digi24. Mitroi a atras atenția și asupra riscului ca situația financiară să afecteze ratingul de țară.

Adoptarea noii legi a salarizării unitare reprezenta unul dintre jaloanele PNRR de care depindea deblocarea celor 770 de milioane de euro. Negocierile politice nu au dus însă la o formă a proiectului care să beneficieze de sprijinul necesar și să respecte, în același timp, cerințele privind echitatea și sustenabilitatea bugetară. Digi Economic a relatat despre blocajul reformei.

Adrian Mitroi s-a declarat extrem de dezamăgit de eșecul adoptării legii și de modul în care politicienii au tratat consecințele financiare ale pierderii fondurilor europene. Economistul a subliniat că suma de 770 de milioane de euro, echivalentul a aproximativ 3,8 miliarde de lei, nu mai poate fi recuperată și va trebui înlocuită din alte surse.

Potrivit calculelor sale, la dobânzi de aproximativ 6,5%-7% pentru împrumuturile de pe piața locală, costurile suplimentare de finanțare ar putea depăși 50 de milioane de euro pe an, ceea ce înseamnă aproape 5 milioane de euro pe lună.

Mitroi a explicat că România va trebui să acopere suma fie prin împrumuturi de pe piețele interne și externe, fie prin majorarea deficitului bugetar. În opinia sa, piața internă are deja o capacitate limitată de finanțare, după ce statul a apelat masiv la împrumuturi, astfel că găsirea banilor suplimentari va fi dificilă și costisitoare.

Economistul a estimat că, dacă suma ar fi acoperită prin creșterea deficitului, impactul s-ar putea situa în jurul valorii de 0,2-0,5 puncte procentuale. El a considerat că o asemenea evoluție ar fi nefavorabilă într-un moment în care economia României se confruntă deja cu un context intern și internațional complicat.

Mitroi a criticat și modul în care partidele politice au reacționat după blocarea reformei. În opinia sa, politicienii s-au concentrat pe atribuirea responsabilității pentru eșec, fără să explice suficient care vor fi consecințele financiare pentru România și costurile pe care statul va trebui să le suporte pentru înlocuirea fondurilor europene pierdute.

Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, a atribuit responsabilitatea PSD, susținând că formațiunea politică a blocat proiectul din motive politice și electorale. În replică, fostul ministru al Muncii, Florin Manole, a susținut că responsabilitatea aparține Guvernului Bolojan și că proiectul propus nu respecta cerințele Comisiei Europene referitoare la echitate și sustenabilitate bugetară.

„Cash-ul acela este pierdut. Sunt 3,8 miliarde de lei echivalent. La cât ne împrumutăm noi local, un pic mai ieftin deocamdată, 6,5-7%, asta înseamnă peste 50 de milioane de euro echivalent pe an, adică probabil aproape 5 milioane pe lună. Bani pe care i-am pierdut și nici nu-mi dau seama de ce”, a declarat acesta.

„Noi trebuie să luăm banii aceia din altă parte. E clar, din piață și foarte scump, cum vă spuneam, și de pe piața externă. Piața internă este limitată, a luat deja maximum cât putea să ia. Și trebuie să luăm banii ăștia în plus ori să trecem la deficit, probabil în jur de 0,2-0,5. Numai asta nu ne trebuie acum, într-un context economic oricum foarte complicat internațional”, a afirmat Mitroi.

„Este incredibil cu câtă lejeritate, nu doar că dau vina, pentru că am agreat că o să dea vina între ei, dar nici măcar nu fac cea mai mică aluzie la consecințele acestei boacăne extraordinare în plan financiar, în primul rând”, a spus el.

Economist: Pierderea banilor din PNRR crește riscul ca România să fie retrogradată de agențiile de rating

Pe lângă costurile directe generate de împrumuturile necesare pentru înlocuirea fondurilor europene pierdute, eșecul reformei salarizării unitare poate afecta încrederea investitorilor și evaluările agențiilor de rating, a avertizat Mitroi.

El a atras atenția că riscul unei retrogradări a ratingului de țară începe să crească, pe fondul incertitudinilor privind reformele și al disputelor politice. În opinia sa, dezbaterile politice care vor urma riscă să distragă atenția de la problemele economice reale, ale căror efecte nu vor dispărea de la sine.

Mitroi a susținut că Parlamentul ar fi putut prelungi temporar aplicarea contribuției de asigurări sociale de sănătate (CASS) pentru pensiile mai mari de 3.000 de lei. În opinia sa, această măsură ar fi putut asigura o parte din resursele necesare pentru acoperirea impactului bugetar identificat de Comisia Europeană și ar fi oferit o sursă clară de finanțare pentru suma lipsă.

„Nu uitați că mai avem un rating și probabilitatea de rating în jos începe să crească exponențial. Pentru că, cu siguranță, o să vedem acum o discuție inutilă și fără rost, politică, iar lucrurile cele mai importante vor fi evitate și lăsate acolo, poate vor trece de la sine. Nu-i adevărat. Economia nu se joacă, iar consecințele vor fi clare”, a afirmat Adrian Mitroi.

„Trebuia luată o hotărâre de Parlament să prelungească CASS-ul pentru pensiile peste 3.000 de lei, ca să fie sursa miliardului aceluia pe care l-a găsit Comisia Europeană lipsă acolo. Dacă aveam asta, le arătam și sursa banilor și o rezolvam cumva”, a spus Mitroi.

Întrebat dacă ar fi fost corect ca efortul financiar să fie suportat din nou de pensionari, în condițiile în care statul nu a redus suficient cheltuielile și nu a reorganizat instituțiile, economistul a recunoscut că prelungirea CASS ar fi reprezentat doar o soluție temporară și de compromis.

În opinia sa, prioritatea ar fi fost ca România să identifice rapid o sursă de finanțare pentru a evita pierderea banilor europeni, urmând ca ulterior să fie găsite soluții mai sustenabile. El a avertizat însă că efectele eșecului reformei vor fi numeroase și se vor resimți atât la nivel politic, cât și financiar.

Economistul a anticipat că situația ar putea genera tensiuni politice, întârzieri în adoptarea altor reforme și presiuni suplimentare asupra ratingului de țară. În același timp, România va trebui să facă față unor consecințe legate atât de fluxurile de numerar și necesarul de finanțare, cât și de funcționarea statului și implementarea reformelor asumate.

„Aveți dreptate, dar eu v-am dat o soluție. Ne puneam sacul în căruță, chiar dacă mai curgeau grăunțele din el, și după aceea discutam. Găseam noi ceva după aceea. Să ne fi văzut cu banii aceia. Consecințele vor fi extrem de multe. Va fi supărare politică. Nu vor face nici restul legilor. Vine ratingul. Deci sunt consecințe și de cash-flow, dar și de operațiuni și de reformă”, a concluzionat economistul.