Impozit pe venit, CAS și CASS în 2026: Clarificări despre noile reguli fiscale

Modificările fiscale aduc o serie de reguli noi sau ajustate privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale obligatorii, respectiv CAS și CASS. O serie de aspecte privind aplicarea acestor prevederi au fost explicate de Nicoleta Stanciu, director general adjunct în cadrul Direcției Generale de Legislație Fiscală și Reglementări Vamale și Contabile din Ministerul Finanțelor.

Taxe și contribuții în 2026: Ce trebuie să știe salariații, cei cu PFA, proprietarii și investitorii

Clarificările au fost publicate în revista Consultant fiscal, editată de Camera Consultanților Fiscali (CCF). StartupCafe.ro a selectat mai multe întrebări și răspunsuri referitoare la dividende, dobânzi, chirii, activități independente, contracte de mandat și facilitatea fiscală pentru veniturile salariale.

Unul dintre subiectele abordate privește impozitarea dividendelor distribuite începând cu anul 2026. Întrebarea adresată a vizat situațiile financiare interimare aferente anului 2025 și cota de impozit aplicabilă dividendelor aferente trimestrului IV.

Potrivit explicației oferite de reprezentanta Ministerului Finanțelor, majorarea cotei de impozitare de la 10% la 16% se aplică dividendelor distribuite începând cu 1 ianuarie 2026, cu o regulă distinctă pentru dividendele distribuite pe baza situațiilor financiare interimare întocmite în 2025. Ea precizează că dividendele aferente trimestrului IV din 2025, dacă sunt distribuite începând cu 1 ianuarie 2026, intră sub incidența cotei de 16%.

„Potrivit art. VIl alin. (1) lit. c) și alin. (2) din Legea nr. 141/2025 privind unele măsuri fiscal-bugetare, modificarea dispozițiilor art. 97 alin. (7) C. fisc. ce vizează majorarea cotei pentru veniturile din dividende de la 10% la 16% se aplică veniturilor din dividende distribuite începând cu data de 1 ianuarie 2026, iar în cazul dividendelor distribuite în baza situațiilor financiare interimare întocmite în cursul anului 2025/anului fiscal modificat care începe în anul 2025, cota de impozit pe dividende este de 10%, fără recalcularea impozitului pe dividendele respective, după regularizarea acestora pe baza situațiilor financiare anuale aferente exercițiului financiar 2025/anului fiscal modificat care începe în anul 2025, aprobate potrivit legii. În concluzie, dividendele aferente trimestrului IV- 2025, distribuite începând cu data de 1 ianuarie 2026, se impozitează cu cota de 16%”, a mai arătat Nicoleta Stanciu

Veniturile din dobânzi și plafonul pentru CASS

O altă întrebare a vizat veniturile din dobânzi obținute din depozite bancare și modul în care acestea sunt luate în calcul pentru stabilirea plafonului de CASS. Situația analizată este cea în care o persoană obține, în același timp, și venituri din dividende.

Nicoleta Stanciu a precizat că veniturile din dobânzi se cumulează cu dividendele și cu alte categorii de venituri prevăzute de Codul fiscal atunci când se analizează plafonul relevant pentru CASS. Lista menționată include veniturile din drepturi de proprietate intelectuală, asocierea unei persoane fizice cu o persoană juridică, cedarea folosinței bunurilor, activități agricole, silvicultură și piscicultură, investiții și alte surse.

„Da. Cele două tipuri de venituri se cumulează cu alte venituri, respectiv: din drepturi de proprietate intelectuală, din asocierea unei persoane fizice cu o persoană juridică, din cedarea folosinței bunurilor, din activități agricole, silvicultură și piscicultură, din investiții și/sau din alte surse”, mai subliniază Nicoleta Stanciu

Ce trebuie să știți despre dividendele repartizate unei persoane fizice

Un alt caz analizat privește dividendele repartizate unei persoane fizice, dar care nu sunt achitate în anul în care au fost distribuite. Întrebarea a urmărit să stabilească dacă aceste sume sunt luate în calcul la CASS în anul distribuirii, în condițiile în care informațiile fiscale sunt preluate de ANAF din declarația D205.

Răspunsul face distincție între dividendele distribuite și cele plătite efectiv. Pentru calculul relevant, sunt avute în vedere dividendele plătite, după diminuarea cu impozitul reținut, iar declarația D205 conține separat informații despre dividendele distribuite, cele plătite și impozitul reținut.

„Potrivit prevederilor art. 170 alin. (4) lit. d) C. fisc., în cazul veniturilor din dobânzi se iau în calcul sumele plătite, diminuate cu impozitul reținut, iar în cazul veniturilor din dividende se iau în calcul dividendele plătite, diminuate cu impozitul reținut. În Declarația informativă D205, sunt prevăzute informațiile privind dividendele distribuite, dividendele plătite și impozitul reținut”, a explicat Stanciu.

Contractele de mandat și suma netaxabilă pentru salariați

O altă situație discutată privește persoanele care au un contract de mandat sau de administrare și pentru care CASS este reținută la sursă la un nivel inferior celui corespunzător plafonului de șase salarii minime. Întrebarea a fost dacă persoana respectivă trebuie să depună Declarația unică și să achite diferența până la plafonul de șase salarii minime.

Răspunsul oferit de reprezentanta Ministerului Finanțelor este că o asemenea obligație nu este prevăzută de Codul fiscal. Astfel, pentru situația descrisă, nu există obligația suplimentară indicată în întrebare.

„Codul fiscal nu conține o astfel de obligație.”

O altă clarificare se referă la facilitatea fiscală privind suma netaxabilă de 300 de lei pe lună și situația salariaților care se află în concediu medical. Întrebarea a pornit de la existența unor interpretări diferite privind acordarea acestei facilități în perioada concediului medical, fiind invocate și prevederile OPANAF nr. 299/2025.

Explicația Ministerului Finanțelor pornește de la definiția veniturilor din salarii și asimilate salariilor din Codul fiscal. Sunt incluse aici și indemnizațiile pentru incapacitate temporară de muncă acordate persoanelor care obțin venituri salariale și venituri asimilate salariilor.

„Potrivit art. 76 alin. (1) C. fisc., sunt considerate venituri din salarii toate veniturile în bani și/sau în natură obținute de o persoană fizică în baza unui contract individual de muncă, a unui raport de serviciu, act de detaşare sau a unui statut special prevăzut de lege, indiferent de perioada la care se referă, de denumirea veniturilor ori de forma sub care ele se acordă, inclusiv indemnizațiile pentru incapacitate temporară de muncă acordate persoanelor care obțin venituri din salarii și asimilate salariilor.

Facilitatea fiscală, astfel cum este reglementată la art. III din Ordonanța de urgență nr. 89/2025 pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, se acordă salariaților care desfășoară activitate în baza contractului individual de muncă, încadrați cu normă întreagă, la locul unde se află funcția de bază, pentru suma de 300 lei/lună din veniturile din salarii și asimilate salariilor aferente perioadei 1 ianuarie – 30 iunie 2026, respectiv pentru suma de 200 lei/ lună, din veniturile din salarii și asimilate salariilor aferente perioadei 1 iulie – 31 decembrie 2026, pentru care nu se datorează impozit pe venit și contribuții sociale obligatorii dacă sunt îndeplinite cumulativ condițiile prevăzute la articolul ante-menționat.

Ca urmare, facilitatea fiscală la care se face referire se aplică veniturilor din salarii și asimilate salariilor, în baza contractului individual de muncă, cu normă întreagă, la locul unde se află funcția de bază, inclusiv indemnizațiilor pentru incapacitate temporară de muncă”, a punctat Nicoleta Stanciu*

CASS pentru chirii și închirierea pe termen scurt

Modificările fiscale pentru 2026 au fost discutate și din perspectiva veniturilor obținute din chirii și cazări. Întrebarea a vizat extinderea bazei de impozitare CASS și includerea veniturilor provenite din astfel de activități alături de veniturile din activități independente.

Potrivit explicației oferite, veniturile obținute din închirierea pe termen scurt a unui număr de peste șapte camere situate în locuințe proprietate personală sunt incluse, începând cu veniturile anului 2026, în categoria veniturilor din activități independente. Regula este prevăzută de Codul fiscal și se aplică din anul fiscal în care numărul camerelor închiriate pe termen scurt depășește șapte.

„Începând veniturile anului 2026, sunt incluse în categoria veniturilor din activități independente și cele realizate din închirierea pe termen scurt a unui număr de peste 7 camere situate în locuințe proprietate personală [art. 67 alin. (1¹) C. fisc.]. Potrivit art. 83 alin. (4) C. fisc., începând cu anul fiscal în care numărul camerelor închiriate pe termen scurt, situate în locuințe proprietate personală, este de peste 7 camere, veniturile realizate reprezintă venituri din activități independente și se supun impunerii potrivit prevederilor art. 68³ C.fisc.

Baza anuală de calcul al contribuției de asigurări sociale de sănătate pentru veniturile din activități independente este cea definită la art. 170 alin. (1) C. fisc., fiind completată și cu venitul net anual realizat stabilit potrivit art. 68³, începând cu veniturile anului 2025.

De reținut că, fiind aplicabile prevederile Codului fiscal ce vizează veniturile din activități independente, se datorează și contribuția de asigurări sociale (CAS), în cazul în care veniturile cumulate din activități independente și din drepturi de proprietate intelectuală sunt cel puțin egale cu nivelul a 12 salarii minime brute pe țară”, transmite Nicoleta Stanciu*

Pentru închirierea pe termen lung a unui apartament deținut de o persoană fizică, tratamentul fiscal este diferit. În acest caz, veniturile sunt încadrate la cedarea folosinței bunurilor din patrimoniul personal, iar CASS poate fi datorată dacă este atins plafonul prevăzut de Codul fiscal prin cumularea veniturilor relevante.

Despre veniturile din cedarea folosinței bunurilor

Potrivit explicațiilor furnizate, pentru determinarea venitului net anual se deduc din venitul brut cheltuieli stabilite prin aplicarea cotei de 20%. Veniturile rezultate sunt analizate împreună cu celelalte categorii prevăzute de Codul fiscal pentru stabilirea obligației privind CASS.

„Pentru veniturile din cedarea folosinței bunurilor din patrimoniul personal în baza contractelor de închiriere se datorează CASS, dacă venitul net anual (determinat prin deducerea din venitul brut a cheltuielilor determinate prin aplicarea cotei de 20% asupra venitului brut), cumulat cu alte venituri din categoria celor prevăzute la art. 155 alin. (1) lit. c)-h) C. fisc., este cel puțin egal cu nivelul de 6 salarii minime brute pe țară în vigoare la data de 1 ianuarie a anului în care sunt realizate veniturile.
Pentru veniturile din cedarea folosinței bunurilor din patrimoniul personal nu se datorează CAS, cu excepția cazului în care activitatea este organizată sub forma unei activități independente, caz în care sunt aplicabile prevederile specifice”, mai subliniază Nicoleta Stanciu

Activitatea independentă și veniturile din chirii

O situație distinctă este cea a unei persoane care deține un cabinet medical și obține venituri din activități independente, dar realizează în același timp și venituri din cedarea folosinței bunurilor, respectiv chirii. Întrebarea a vizat modul în care sunt tratate cele două categorii de venituri la calculul CASS, atât pentru anul 2025, cât și pentru anul 2026.

Potrivit răspunsului, veniturile din chirii nu se cumulează cu cele obținute din activitatea independentă atunci când sunt realizate de persoana fizică, și nu de cabinet. Explicația se bazează pe faptul că cele două categorii au regimuri fiscale distincte din perspectiva CASS.

„Dacă veniturile din cedarea folosinței bunurilor sunt realizate de persoana fizică (și nu de cabinet), veniturile din cedarea folosinței bunurilor nu se cumulează cu cele din activitatea independentă. Cele două categorii de venituri au regimuri fiscale diferite din punctul de vedere al CASS, aspect valabil atât pentru anul 2025, cât și pentru anul 2026”, a punctat Nicoleta Stanciu.

Detalii despre cei care desfășoară în paralel activitate prin PFA

O altă situație analizată este cea a unei persoane care are statut de salariat, dar desfășoară în paralel activitate prin PFA și realizează venituri sub nivelul a șase salarii minime. Întrebarea a urmărit dacă, în acest caz, există obligații privind contribuțiile.

Răspunsul precizează că se datorează CASS, baza anuală de calcul fiind determinată în funcție de venitul net anual realizat, venitul brut sau norma anuală de venit, după caz. Pentru veniturile anului 2026, Codul fiscal stabilește și limita superioară a bazei anuale de calcul, corespunzătoare unui nivel de 72 de salarii minime brute pe țară.

„Da, datorează CASS la o bază anuală de calcul egală cu suma rezultată prin cumularea venitului net anual realizat/brut sau normei anuale de venit, respectiv a normei anuale de venit ajustate, după caz, stabilite potrivit regulilor de la Titlul IV – Impozitul pe venit, care nu poate fi mai mare decât cea corespunzătoare unei baze anuale de calcul egale cu nivelul de 72 de salarii minime brute pe țară (începând cu veniturile anului 2026), potrivit art. 170 alin. (1) C. fisc. În cazul prezentat, baza de calcul al CASS o reprezintă venitul net anual realizat sau norma anuală de venit, respectiv a normei anuale de venit ajustate, după caz, fără a se datora diferența de contribuție până la nivelul celei aferente a șase salarii minime”, a explicat Nicoleta Stanciu.