Directorii de la stat ajung la venituri de peste un milion de lei în Republica Moldova. Sporurile și bonusurile care le majorează masiv salariile

Scandalul legat de salariile considerate exagerate din sectorul de stat a readus în atenția publică veniturile conducătorilor unor instituții și întreprinderi de stat. În Republica Moldova, mai mulți șefi de instituții publice și de întreprinderi de stat au venituri anuale de peste un milion de lei, în condițiile în care salariul de funcție reprezintă, în unele cazuri, doar o parte din venitul total.

Directorii de la stat ajung la venituri de peste un milion de lei în Republica Moldova

O analiză publicată de TV8 arată că diferența este completată de sporuri, prime și bonusuri. Acestea sunt prevăzute în contractele individuale sau colective de muncă și sunt acordate în baza unor decizii ale Consiliilor de Administrație și ale Agenției Proprietății Publice. Printre beneficiile acordate se numără și prime cu ocazia unor sărbători precum Ziua Independenței, Paștele, Crăciunul sau zilele profesionale.

Aeroportul Internațional Chișinău a fost recuperat de la Ilan Șor în urmă cu trei ani și readus în gestiunea statului, după mai multe procese de judecată. Ulterior, acesta a devenit cea mai profitabilă afacere a statului, iar directorul aeroportului a ajuns cel mai bine plătit manager din sectorul de stat.

În 2025, Aeroportul Internațional Chișinău a raportat un profit net de 700 de milioane de lei. În același an, directorul Sergiu Spoială a declarat venituri de peste 1,4 milioane de lei obținute de la aeroport.

Salariul de funcție reprezintă doar aproximativ o treime din această sumă. Aproape un milion de lei din veniturile încasate de Spoială anul trecut au provenit din sporuri și prime, toate prevăzute în contractul său individual de muncă, semnat cu fostul director al Agenției Proprietății Publice, Roman Cojuhari.

Potrivit precizărilor lui Sergiu Spoială, salariul administratorului unei întreprinderi de stat este reglementat de Hotărârea Guvernului nr. 743 din 2002 și de anexele acesteia. După modificarea unei anexe în 2025, salariul său este, începând din martie 2025, de 41.958 de lei brut pe lună, respectiv 33.599 de lei net.

La salariul de funcție s-au adăugat sporuri lunare pentru complexitatea și intensitatea muncii

La salariul de funcție s-au adăugat sporuri lunare pentru complexitatea și intensitatea muncii. Inițial, Agenția Proprietății Publice i-a stabilit lui Spoială un spor de 50% din salariu, însă acesta a crescut treptat până la 100%.

Din 2024 și până în prezent, numai sporul acordat pentru intensitatea muncii a însumat peste 900.000 de lei.

Sergiu Spoială a explicat că majorarea sporului a fost negociată cu Agenția Proprietății Publice pe fondul apariției unor activități noi și al creșterii semnificative a volumului de muncă de la aeroport.

Printre noile activități se află activitatea comercială de tip travel retail, reprezentată de magazinele din aeroport, precum și activitatea de alimentație publică. Cea mai nouă activitate menționată este alimentarea aeronavelor cu combustibil reactiv Jet A1.

Directorul aeroportului a precizat și că valoarea sporului pentru complexitatea muncii nu este decisă în ședințele Consiliului de Administrație al întreprinderii, ci este inclusă direct în contractul de muncă al administratorului, semnat cu Agenția Proprietății Publice.

Pe lângă sporurile lunare, Sergiu Spoială a primit în 2025 și patru prime trimestriale pentru performanță

Pe lângă sporurile lunare, Sergiu Spoială a primit în 2025 și patru prime trimestriale pentru performanță. Valoarea fiecăreia este plafonată de lege la cel mult un salariu de funcție.

Propunerea privind acordarea primelor este făcută de membrii Consiliului de Administrație al companiei de stat. În 2025, cele patru prime i-au adus directorului Aeroportului Internațional Chișinău încă 168.000 de lei.

Procedura presupune ca, după decizia Consiliului de Administrație, procesul-verbal al ședinței să fie transmis fondatorului. Odată cu acesta sunt transmise și informațiile privind posibilitățile financiare ale întreprinderii, inclusiv economiile disponibile și bugetarea salarială.

Dacă întreprinderea își permite plata primelor, fondatorul aprobă acordarea acestora printr-o scrisoare separată. Prin urmare, simpla decizie a Consiliului de Administrație nu este suficientă. În cazul lui Spoială a existat inclusiv o situație în care fondatorul a aprobat doar parțial plata unei prime.

Creșterea numărului de pasageri, printre criteriile de performanță

Printre indicatorii în baza cărora Sergiu Spoială a primit cele patru prime s-au numărat creșterea veniturilor din vânzări, majorarea numărului de zboruri și creșterea numărului de pasageri.

În 2025, Aeroportul Internațional Chișinău a operat zboruri către 72 de destinații, aproape dublu față de perioada în care aeroportul era administrat de Ilan Șor.

În același timp, fluxul de pasageri s-a dublat, de la 2,8 milioane în 2023 la 6 milioane în 2025.

Creșterea numărului de pasageri a fost influențată și de războiul din Ucraina. Directorul aeroportului susține însă că evoluția nu poate fi pusă exclusiv pe seama războiului. Numărul companiilor aeriene care operează pe aeroport a crescut în fiecare an, iar unele dintre companiile existente și-au mărit frecvențele de zbor către anumite destinații.

Potrivit explicațiilor sale, creșterea traficului este legată de atractivitatea companiilor aeriene și de activitatea echipei aeroportuare.

Sergiu Spoială a primit în 2025 și o primă anuală echivalentă cu cinci salarii nete

Sergiu Spoială a primit în 2025 și o primă anuală echivalentă cu cinci salarii nete, în valoare de aproximativ 170.000 de lei. Recompensa este acordată pentru rezultatele financiare bune ale întreprinderii. Directorul a primit o primă similară și în 2024.

Repartizarea profitului se reflectă și asupra celorlalți angajați ai aeroportului. Fiecare salariat beneficiază, în funcție de perioada lucrată în anul pentru care se repartizează profitul, de o primă care nu poate depăși un salariu de funcție.

Angajații întreprinderilor de stat pot primi și premii unice cu ocazia diferitelor sărbători. Directorul Aeroportului Internațional Chișinău a primit câte un salariu de funcție cu ocazia sărbătorilor de iarnă și a sărbătorilor pascale. În 2024, Spoială a primit și o primă pentru Ziua Profesională a Aviației Civile din Republica Moldova.

Compensație de șase salarii în cazul rezilierii contractului

Sergiu Spoială are un mandat de cinci ani la conducerea aeroportului, până în septembrie 2030.

În cazul în care Agenția Proprietății Publice ar decide să rezilieze unilateral contractul înainte de termen, directorul poate beneficia de o compensație de concediere. Legislația permite administratorilor companiilor de stat să primească, în asemenea situații, între trei și șase salarii medii lunare.

La începutul anului 2026, într-un răspuns transmis la solicitarea Cutiei Negre, fusese comunicat faptul că în contractul lui Spoială nu exista o asemenea clauză. Ulterior, directorul a recunoscut că prevederea există în actuala formă a contractului, iar compensația este stabilită la nivelul maxim de șase salarii medii.

Potrivit explicației sale, la momentul răspunsului din ianuarie 2026 clauza nu exista, iar ulterior contractul individual de muncă a fost modificat în urma negocierilor cu fondatorul. În aceeași perioadă a fost majorat și sporul salarial.

Actele consultate de Cutia Neagră indică însă faptul că prevederea privind compensația de șase salarii era inclusă în contractul de muncă semnat de Spoială cu Agenția Proprietății Publice la 26 august 2025, când a fost numit director al aeroportului.

Din profitul de 700 de milioane de lei obținut de Aeroportul Internațional Chișinău în 2025, doar 100 de milioane de lei au fost vărsate în bugetul public. Aproape dublul acestei sume a fost cheltuit de aeroport pentru remunerarea celor peste 1.000 de angajați.

Directorul Energocom a primit 1,2 milioane de lei

Energocom este o altă companie de stat aflată în topul întreprinderilor profitabile, în care mai mulți angajați au venituri ridicate, conform TV8.

Un raport al Guvernului arată că jumătate dintre cei 49 de salariați ai Energocom primesc lunar peste 50.000 de lei. Potrivit ultimelor declarații de venit depuse la Agenția Națională de Integritate, opt dintre aceștia au primit în 2025 de la Energocom câte un milion de lei.

Compania este condusă din decembrie 2024 de Eugeniu Buzatu. El a asigurat inițial interimatul funcției, iar în august 2026 a fost numit director după câștigarea concursului organizat de Agenția Proprietății Publice.

Pentru 2025, Buzatu a declarat venituri de 1,2 milioane de lei de la Energocom. Cea mai mare parte a sumei provine, la fel ca în cazul aeroportului, din sporuri și prime.

Salariul de funcție al directorului Energocom este de 47.000 de lei pe lună. La acesta se adaugă un spor pentru complexitatea muncii. Sporul a fost inițial de 50% din salariu și a ajuns ulterior la 90%.

Buzatu a recunoscut că a solicitat majorarea sporului, iar Agenția Proprietății Publice a acceptat-o. El a motivat necesitatea prin riscurile și amploarea activității Energocom, care gestionează atât domeniul gazelor naturale, cât și pe cel al energiei electrice.

Aproximativ 96% din gazele naturale care intră în Republica Moldova sunt gestionate într-o formă sau alta de Energocom, potrivit explicațiilor directorului. Activitatea implică semnarea unor contracte și realizarea unor achiziții de produse energetice în valoare de zeci și sute de milioane de euro anual.

Cifra de afaceri a Energocom a ajuns în 2026 la aproximativ 20 de miliarde de lei, iar conducerea companiei consideră că amploarea acestei activități trebuie reflectată și în nivelul remunerației.

La Energocom, directorul primește și prime trimestriale în funcție de criteriile de performanță stabilite în contractul de muncă

La Energocom, directorul primește și prime trimestriale în funcție de criteriile de performanță stabilite în contractul de muncă.

În 2025, trei dintre prime au fost echivalente cu un salariu de funcție, iar a patra a reprezentat 75% din salariul de funcție.

Pentru profitul înregistrat de companie, Eugeniu Buzatu a primit și o recompensă anuală în valoare de trei salarii.

Consiliul de Administrație al Energocom solicitase acordarea unei prime de cinci salarii, însă Agenția Proprietății Publice a decis ca directorul să primească doar echivalentul a trei salarii.

Și la Energocom angajații beneficiază de prime cu ocazia sărbătorilor. Contractul colectiv de muncă prevede prime de Paști, de Ziua Orașului, de Ziua Independenței, de Ziua Energeticianului, sărbătorită pe 22 decembrie, și de sărbătorile de iarnă.

Directorul nu beneficiază însă de toate cele cinci tipuri de prime. Conform Hotărârii Guvernului nr. 743, conducătorul unei întreprinderi poate primi maximum trei salarii pe an sub forma premiilor unice.

Primele unice acordate în cadrul Energocom sunt achitate din fondul de rulment, respectiv din economiile companiei. Acestea nu depășesc 50% din salariile de funcție ale angajaților.

Pe lângă director, alți angajați ai Energocom au avut venituri anuale de peste un milion de lei

Pe lângă director, alți angajați ai Energocom au avut venituri anuale de peste un milion de lei.

Printre aceștia se numără șeful Direcției tranzacționare gaze naturale, managerul de risc al companiei, șeful Departamentului strategie și dezvoltare, șeful Direcției servicii corporative, administratorul Energocom Trading și doi șefi din departamentele juridice.

Directorul Energocom justifică veniturile ridicate ale juriștilor prin complexitatea contractelor pe care aceștia le analizează. Ei evaluează contracte de sute de mii de euro, gestionează riscuri juridice și eventuale litigii și lucrează cu contracte care includ elemente de extraneitate și se înscriu în cadrul european.

Compania nu apelează la firme externe pentru reprezentarea intereselor sale în eventualele litigii, aceste activități fiind realizate intern.

Contabila-șefă a Energocom a primit peste 900.000 de lei

Pe site-ul Energocom, la categoria organelor de conducere, apar două nume: directorul Eugeniu Buzatu și Ludmila Budeanu, contabila-șefă a companiei.

Budeanu a fost numită în funcție în februarie 2022 și se află printre angajații cu cele mai mari venituri. Pentru 2025, ea a declarat la ANI venituri de peste 900.000 de lei de la Energocom.

Soțul acesteia a încasat, la rândul său, peste 600.000 de lei de la Moldtelecom.

Eugeniu Buzatu consideră că nivelul remunerației contabilei-șefe este justificat de dimensiunea și complexitatea activității Energocom. Compania are o cifră de afaceri de aproximativ 20 de miliarde de lei, echivalentul unui miliard de euro, iar activitatea contabilă presupune gestionarea unor operațiuni financiare complexe legate de comercializarea gazelor naturale și energiei electrice.

Șase bani din tariful la gaze reprezintă salariile angajaților Energocom

Directorul Energocom susține că, deși veniturile angajaților companiei pot părea ridicate, Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică nu include în tariful final pentru consumatori toate salariile, sporurile și primele achitate de Energocom.

Potrivit explicației lui Buzatu, în tariful reglementat nu sunt incluse stimulentele, ci doar salariul de funcție, și nici acesta pentru toți angajații.

În structura veniturilor companiei, energia electrică reprezintă 53%, iar gazele naturale 47%. Pentru componenta de gaze naturale este luată în calcul corespunzător și partea salarială. Ca exemplu, în cazul unui salariu de funcție de 40.000 de lei, aproximativ 47%, respectiv 19.000 de lei, ar fi luat în calcul pentru această componentă.

În tarif este acceptată și vechimea în muncă. Potrivit calculelor prezentate de director, ponderea salariilor Energocom în tariful reglementat pentru gaze naturale este de aproximativ șase bani.

Raportat la rulajul de 20 de miliarde de lei al companiei, întreaga remunerație a angajaților Energocom reprezintă 0,29% din activitate, adică mai puțin de jumătate de procent pe an.

Energocom a încheiat 2025 cu un profit de peste 430 de milioane de lei. Profitul a fost mai mic decât cel al aeroportului, însă compania a virat statului dividende de 198 de milioane de lei, aproape dublu față de Aeroportul Internațional Chișinău. Ambele companii sunt monopoliste.

Cum se formează venitul directorului Moldtelecom

Viorel Motorniuc, directorul Moldtelecom, este un alt manager de stat care a primit în 2025 peste un milion de lei.

El a fost atras la conducerea companiei de telecomunicații cu un salariu de funcție de 36.000 de lei. În mai 2025, acesta a fost majorat la 45.000 de lei.

Venitul este completat de sporuri și prime. Motorniuc beneficiază de un spor de 55% pentru intensitate și de unul de 20% pentru calificare.

Directorul primește și patru prime trimestriale, condiționate de îndeplinirea indicatorilor-cheie de performanță ai companiei. Acestea nu pot depăși un salariu de funcție.

Printre indicatorii de bază se află profitul net și volumul vânzărilor. Consiliul de Administrație decide dacă bonusurile sunt acordate în funcție de îndeplinirea acestor indicatori.

Pentru 2025, Motorniuc a declarat venituri de peste 1,1 milioane de lei de la Moldtelecom.

În trecut, două prime i-au fost respinse. Una a fost respinsă pentru că documentele nu au fost prezentate la timp și nu mai exista temei legal pentru acordare, iar cealaltă era legată de o sărbătoare din 2024.

Peste 348.000 de lei din prime anuale în doi ani

Moldtelecom este cea mai mare companie din sectorul telecomunicațiilor din Republica Moldova și se află în topul celor mai profitabile cinci întreprinderi de stat.

În 2025, compania a obținut un profit net de peste 137 de milioane de lei. Deși rezultatul a fost mai mic decât în 2024, Moldtelecom a virat aproape 80 de milioane de lei la bugetul de stat. Cu un an înainte, dividendele achitate statului fuseseră de 44 de milioane de lei.

Rezultatele financiare au permis Consiliului de Administrație să acorde directorului recompense anuale din profit. Pentru ultimii doi ani, Motorniuc a primit din aceste prime peste 348.000 de lei.

Potrivit regulilor menționate de director, acesta poate primi până la 1% din profitul net. Pentru 2025, în condițiile în care profitul companiei a fost mult peste nivelul respectiv, Motorniuc a primit 0,12% din profitul net.

Pentru anul precedent, Adunarea Generală a Acționarilor a decis acordarea unei prime unice de 166.000 de lei brut.

Și angajații Moldtelecom primesc prime de sărbători. Directorului i-au fost acordate câte un salariu de funcție de Crăciun, de Paști și cu ocazia Zilei profesionale a Telecomunicațiilor.

În 2025, Motorniuc a primit și un bonus de 45.000 de lei de Ziua Independenței. În august 2024, tot cu ocazia Zilei Independenței, a primit 72.800 de lei, echivalentul a două salarii pe care le avea atunci.

Moldtelecom a redus numărul angajaților, dar salariul mediu a crescut

Potrivit rapoartelor financiare ale companiei, Moldtelecom cheltuiește anual peste 300 de milioane de lei pentru salarii. În fiecare an au avut loc reduceri de personal, în timp ce salariul mediu pe companie a crescut. În 2021, Moldtelecom avea 2.745 de angajați. În 2026, numărul acestora a scăzut sub 2.100, potrivit site-ului menționat.

În 2023, salariul mediu brut era de 15.600 de lei. În 2026, la momentul analizei, acesta ajunsese la aproximativ 20.000 de lei. De la 1 octombrie, salariul mediu urma să ajungă la 21.000 de lei, în urma unei creșteri salariale aprobate de Consiliul de Administrație și aplicabile tuturor angajaților.

Conducerea Moldtelecom a explicat că această creștere a fost posibilă prin optimizarea achizițiilor, cumpărarea echipamentelor la prețuri competitive și obținerea unor economii. Compania și-a majorat și vânzările, iar prima jumătate a anului 2026 a fost peste nivelul planificat.

La Moldtelecom există și alți angajați cu salarii de câteva zeci de mii de lei pe lună, în special specialiști în telecomunicații.

Salariile ridicate ale acestora sunt justificate prin concurența puternică de pe piața telecomunicațiilor. Compania de stat are nevoie de specialiști foarte bine pregătiți pentru infrastructura cibernetică și pentru activitatea într-un domeniu în care numărul specialiștilor este redus.

Viorel Motorniuc are un contract de muncă semnat cu Agenția Proprietății Publice pentru o perioadă nedeterminată

Viorel Motorniuc are un contract de muncă semnat cu Agenția Proprietății Publice pentru o perioadă nedeterminată, până la alegerea unui director în urma unui concurs.

El asigură interimatul funcției de aproape trei ani, situație care, potrivit materialului, contravine prevederilor legale.

La începutul verii, Agenția Proprietății Publice a inițiat un concurs pentru ocuparea funcției de director al Moldtelecom. În competiție s-au înscris Viorel Motorniuc și Andrei Preașcă, fost director al Orange Moldova.

După scandalul legat de întreprinderea de stat Moldatsa, Guvernul a decis suspendarea concursului.

Fostul premier Alexandru Munteanu a solicitat suspendarea procedurii până la clarificarea aspectelor apărute în spațiul public. În același context, el a anunțat reorganizarea Agenției Proprietății Publice și trecerea acesteia în coordonarea Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării.

Motorniuc nu luase o decizie finală privind participarea la un eventual nou concurs. El a precizat că decizia privind organizarea unui nou concurs sau numirea unui nou interimat aparține fondatorului și că își va continua activitatea până când va fi nevoie să ia o decizie în privința candidaturii.

La 3 septembrie, Agenția Proprietății Publice a anunțat că Viorel Motorniuc și Andrei Preașcă și-au retras dosarele, iar concursul a fost anulat.

Statul deține Nodul Hidroenergetic Costești, o întreprindere mai mică, dar în care salariile sunt, de asemenea, ridicate

La aproximativ 200 de kilometri de Chișinău, pe malul Prutului, statul deține Nodul Hidroenergetic Costești, o întreprindere mai mică, dar în care salariile sunt, de asemenea, ridicate.

Compania are 27 de angajați, iar o treime dintre aceștia primesc lunar peste 50.000 de lei.

Directorul general, Igor Cibotaru, a fost detașat acolo de Serviciul de Informații și Securitate într-o misiune specială și se află în funcție de peste șase ani.

Din 2025, întreprinderea are și un director financiar, Serghei Mardari, care este judecat într-un dosar penal ce vizează delapidarea unei alte companii de stat.

Nodul Hidroenergetic Costești se află la granița cu România și produce energie folosind apele râului Prut. Compania asigură aproximativ 2% din consumul de energie al Republicii Moldova.

În 2025, întreprinderea a fost inclusă de Agenția Proprietății Publice pe lista celor mai profitabile companii de stat. A obținut un profit de 49 de milioane de lei, din care șase milioane de lei au fost plătite sub formă de dividende la bugetul de stat.

Un raport al Guvernului privind cele mai mari salarii din întreprinderile de stat, realizat la solicitarea premierului Vasile Tofan, arată că doi angajați ai Hidrocentralei Costești primesc lunar peste 80.000 de lei net. Alți șapte angajați primesc peste 50.000 de lei pe lună.

Directorul hidrocentralei a ajuns la venituri de peste 865.000 de lei

Igor Cibotaru conduce Nodul Hidroenergetic Costești din iulie 2020. Inițial a fost numit administrator interimar, iar în martie 2021 a devenit director în urma unui concurs.

La momentul respectiv, Agenția Proprietății Publice era condusă de Ghenadie Țepordei, fost avocat al lui Igor Dodon, numit la conducerea instituției de Guvernul lui Ion Chicu.

Documentele consultate de Cutia Neagră arată că Cibotaru a fost angajat inițial cu un salariu de 27.000 de lei, majorat ulterior până la 35.000 de lei.

Declarația de avere indică însă venituri mult mai mari. În 2025, Igor Cibotaru a primit de la hidrocentrală peste 865.000 de lei.

Diferența provine din sporuri și prime.

Directorul beneficiază de patru prime trimestriale pe an, o primă de Ziua Profesională, în cazul în care aceasta este aprobată de Consiliul de Administrație și fondator, precum și de o primă din profitul net.

În 2025, cele patru prime trimestriale au fost fiecare echivalente cu un salariu de funcție și au însumat 126.000 de lei. Din profitul companiei, Cibotaru a primit o recompensă de 95.000 de lei.

Au existat și prime unice cu ocazia unor sărbători.

Sporuri pentru vechime, risc și intensitatea muncii

Aproape 36.000 de lei din veniturile lui Cibotaru s-au acumulat din sporul de 10% pentru vechimea în muncă. Începând din aprilie 2026, acest spor a fost majorat la 15%.

Un alt spor reprezintă 30% din salariul de funcție și este acordat pentru activitatea desfășurată în zone cu posibile calamități naturale.

Directorul a explicat că sporul este legat de riscurile asociate amplasării hidrocentralei pe râul Prut, amintind de inundațiile din 2008 și 2010 și de pericolul reprezentat de nivelul și comportamentul râului pentru baraj.

În noiembrie 2025, Agenția Proprietății Publice a semnat un acord adițional la contractul de muncă al directorului, prin care i-a permis să primească un alt spor, de 25%, pentru intensitatea muncii.

Cibotaru a asociat această majorare cu responsabilitățile suplimentare asumate pentru diversificarea surselor de generare a energiei electrice.

Proiectul presupune construirea unui parc eolian și a unui parc fotovoltaic plutitor pe râul Prut, precum și instalarea unor baterii pentru stocarea energiei regenerabile. Implementarea acestuia ar putea dubla capacitatea de generare a energiei a Hidrocentralei Costești.

În iulie 2025, proiectul i-a fost prezentat ministrului Energiei, Dorin Junghietu, în timpul unei vizite la Costești.

Contabila și inginerul șef câștigă mai mult decât directorul

La Hidrocentrala Costești, alți șapte angajați primesc salarii de peste 50.000 de lei.

Majoritatea sunt specialiști din domeniul energetic, inclusiv ingineri și dispeceri ai centralei electrice. Printre angajații cu venituri ridicate se află și o persoană care lucrează în zona de cadre și securitatea muncii.

Cele mai mari salarii din întreprindere nu sunt însă ale directorului general. Inginerul-șef și contabila primesc peste 80.000 de lei pe lună.

Directorul justifică salariul contabilei prin volumul mare de activitate și responsabilitatea pentru fluxurile financiare și raportarea către instituțiile statului. În cazul unei erori în documentele financiar-contabile pot apărea amenzi și penalități.

La companie există și angajați care primesc sporuri de 50% pentru activități care nu intră în atribuțiile lor obișnuite sau pentru munca efectuată peste normă.

Printre aceștia se află și persoana care întreține pagina web a întreprinderii. Conducerea recunoaște că site-ul nu este foarte actualizat, explicând că întreprinderea nu are un specialist IT și că această activitate este realizată de un inginer care și-a asumat suplimentar gestionarea paginii.

Compania intenționează să reînnoiască integral site-ul. De asemenea, se urmărește ca fiecare inginer să aibă o adresă de e-mail asociată domeniului întreprinderii.

Directorul a explicat că, până la finalizarea acestor schimbări, inginerul se ocupă de actualizarea paginii atunci când este necesar, iar unele informații pot rămâne neactualizate.

Și femeia de serviciu beneficiază de un spor de 50%. Conducerea justifică acest lucru prin suprafața mare care trebuie curățată, inclusiv patru niveluri aflate sub apă, și prin faptul că există o singură persoană care se ocupă de curățenie în clădire.

Directorul susține că angajații, cu excepția sa, lucrează în baza unui contract colectiv de muncă și că nu poate încheia contracte individuale separate pentru majorarea salariilor în funcție de volumul de activitate.

Cheltuielile pentru prime s-au triplat

Nodul Hidroenergetic Costești acordă prime și ajutoare materiale pentru concedii dintr-un Fond de Consum creat la nivelul companiei. În ultimii ani, cheltuielile din acest fond au crescut puternic.

În 2023, pentru prime s-au cheltuit mai puțin de 500.000 de lei. În următorii doi ani, suma s-a triplat, iar în 2026 compania cheltuise deja aproape două milioane de lei pentru primele angajaților.

Directorul explică nivelul cheltuielilor prin faptul că Fondul de Consum este stabilit în funcție de profit. Cu cât profitul companiei este mai mare, cu atât pot crește și alocările pentru acest fond.

Primele sunt legate strict de salarii. Cum salariul crește anual și în funcție de majorarea salariului minim stabilit prin hotărâre de Guvern, cresc și valorile primelor.

Director financiar cu dosar penal

Din aprilie 2025, Hidrocentrala Costești are și un director financiar. Pentru ocuparea funcției a fost organizat un concurs, anunțat doar pe pagina web a întreprinderii.

Câștigător a fost Serghei Mardari, fost angajat al Ministerului Economiei și al Agenției Proprietății Publice.

Mardari a participat la concurs în timp ce era judecat într-un dosar penal privind delapidarea întreprinderii de stat Giuvaier.

Dosarul se află în prezent pe rolul Curții de Apel Chișinău. Prima instanță l-a achitat pe Mardari și pe ceilalți inculpați.

Mardari susține că avea dreptul să participe la concurs deoarece nu există o sentință definitivă împotriva sa. El a precizat că dosarul a fost deschis în 2016 și că, pe întreaga perioadă a procedurilor penale, nu a avut nicio interdicție de a ocupa funcții.

În perioada în care era funcționar public, Mardari a avut inclusiv acces la secret de stat. El consideră că suspiciunile formulate în dosar nu s-au confirmat, având în vedere achitarea sa, și susține că a fost atras în cauza penală prin complicitate și că situația ar fi rezultat din intersectarea intereselor mai multor persoane influente.

Suspiciuni privind concursul pentru directorul financiar

La concursul pentru funcția de director financiar al Hidrocentralei Costești a mai fost înscris un candidat, Ion Cojocari.

Serghei Mardari a declarat că a aflat despre concurs prin intermediul unor colegi și prieteni și apoi a consultat anunțul publicat pe site-ul întreprinderii. El a depus documentele și a parcurs etapele concursului.

Mardari a spus că a mai participat la mai multe concursuri în ultimii cinci-șase ani și că experiența sa profesională în Ministerul Economiei și Agenția Proprietății Publice i-a oferit o bună cunoaștere a situației economice a întreprinderilor de stat.

El fusese anterior consultant principal la Ministerul Economiei și șef al unei direcții din cadrul Agenției Proprietății Publice care analiza și evalua situația economică a întreprinderilor de stat.

Ion Cojocari conduce de mai mulți ani societatea pe acțiuni Răut, aflată în insolvabilitate.

Potrivit informațiilor prezentate de Cutia Neagră, Cojocari și Mardari se cunosc din perioada în care Mardari lucra la Ministerul Economiei și apar inclusiv în fotografii împreună la evenimente.

Cojocari a recunoscut că îl cunoaște pe Mardari din acea perioadă, însă a susținut că nu au avut colaborări importante.

El a confirmat că s-a înscris la concursul pentru postul de director financiar, dar nu a participat efectiv la competiție, explicând că studiile sale de inginer nu corespundeau cerințelor postului.

Potrivit surselor Cutiei Negre, Cojocari s-ar fi înscris doar formal și nu s-ar fi prezentat la concurs.

Directorul financiar primește aproape lunar prime de peste 40.000 de lei

Serghei Mardari ajunge să fie remunerat chiar mai bine decât directorul general al Hidrocentralei Costești.

Salariul său de funcție este de 41.400 de lei.

Din aprilie 2025 până în iulie 2026, Mardari a primit nouă prime unice și trimestriale, în valoare totală de peste 172.000 de lei.

Pe lângă acestea, aproape în fiecare lună primește un premiu stimulator de peste 40.000 de lei.

Din iunie 2026, după aproximativ un an de activitate în funcție, lui Mardari i se achită și un spor de 5% pentru vechime în muncă.

Directorul financiar susține că salariul său de funcție a fost stabilit înainte de organizarea concursului și că nu l-a negociat și nici nu avea dreptul să îl negocieze.

Naveta de 200 de kilometri între Chișinău și Costești

Atât Serghei Mardari, cât și Igor Cibotaru locuiesc în Chișinău, în timp ce întreprinderea se află la aproximativ 200 de kilometri de capitală.

Sursele Cutiei Negre susțin că cei doi nu s-ar deplasa în mod regulat la sediul companiei din Costești. Atât Mardari, cât și Cibotaru au negat informația.

Igor Cibotaru a afirmat că este prezent la întreprindere obligatoriu de luni până joi și că dedică o zi pe săptămână, care poate varia, colaborării cu instituțiile din capitală.

Directorul a precizat că nu traversează frontiera de stat pentru a ajunge la întreprindere, deoarece există un punct de trecere a frontierei în zona respectivă și o listă anuală cu angajații și mijloacele de transport autorizate să treacă.

Cibotaru a spus că nu știe dacă Poliția de Frontieră înregistrează factual fiecare traversare și a respins ideea că ar putea fi verificată în acest mod prezența sa la muncă.

Birou închiriat la Chișinău în hotelul Zarea

Hidrocentrala Costești are și un birou în Chișinău, în hotelul Zarea.

Spațiul a fost deschis în urmă cu aproximativ doi sau trei ani, cu aprobarea Consiliului de Administrație. Este vorba despre un singur cabinet folosit pentru ședințe și întâlniri cu proiectanții și alte persoane implicate în activitatea companiei.

Biroul este închiriat cu 60.000 de lei pe an.

Contractul este înregistrat la Agenția Proprietății Publice și la Inspectoratul Fiscal.

Directorul hidrocentralei a fost detașat de SIS

Potrivit CV-ului său, Igor Cibotaru a lucrat de-a lungul carierei în diverse companii și la Ambasada Republicii Moldova de la Moscova. În paralel, a fost ofițer SIS detașat în misiuni speciale.

Informația a devenit publică prin declarația de avere depusă anul trecut.

Cibotaru s-a pensionat din cadrul SIS și a declarat la ANI indemnizația primită de la instituție, în valoare de aproape 500.000 de lei.

El susține că a avut o carieră de 28 de ani în cadrul SIS și că, în mare parte din această perioadă, a fost detașat în instituții ale statului. Potrivit acestuia, detașările și misiunile au fost consemnate în actele interne ale SIS.

Înainte de a ajunge director al Nodului Hidroenergetic Costești în urma unui concurs organizat de Agenția Proprietății Publice, Cibotaru a condus timp de patru ani o altă instituție de stat, Parcul de Producție Otaci Business.

Și pentru ocuparea acelei funcții fusese organizat un concurs.

Cibotaru respinge ideea că aceste concursuri ar fi fost doar formale și susține că la competiții au existat mai mulți candidați, fapt care ar fi consemnat în procesele-verbale ale procedurilor.

Mandatul directorului hidrocentralei a fost prelungit cu cinci ani

Igor Cibotaru a fost numit director al Nodului Hidroenergetic Costești în martie 2021, pentru un mandat de cinci ani. Mandatul a expirat în primăvara anului 2026, notează site-ul menționat.

Deși legea prevede organizarea unui nou concurs pentru funcția de administrator, Agenția Proprietății Publice a decis prelungirea automată a contractului lui Cibotaru pentru încă cinci ani, până în martie 2031.

Fostul director al Agenției Proprietății Publice, Roman Cojuhari, nu a dorit să răspundă întrebărilor privind sporurile negociate în contractele directorilor de întreprinderi și nici privind prelungirea unor contracte de muncă fără organizarea unor noi concursuri.

Cojuhari a precizat că aceste contracte nu sunt elaborate de directorul Agenției Proprietății Publice, ci de instituție și sunt negociate cu aceasta și cu Consiliul.

Tichete de masă pentru directorii cu venituri mari

Pe lângă sporuri și prime, întreprinderile de stat pot acorda angajaților și tichete de masă. Beneficiul a fost introdus prin lege în septembrie 2017.

Printre beneficiari se află și unii dintre managerii care primesc lunar salarii de zeci de mii de lei.

Eugeniu Buzatu a declarat pentru 2025 tichete de masă în valoare de peste 14.000 de lei de la Energocom.

Directorul Energocom susține că tichetele sunt acordate tuturor angajaților și fac parte din pachetul salarial. Compania nu oferă alte beneficii precum acces la săli de fitness, zone de agrement sau stațiuni balneare, iar tichetele de masă sunt acordate în baza contractului colectiv de muncă și a legislației.

Igor Cibotaru primește, la rândul său, aproximativ 1.500 de lei pe lună sub forma tichetelor de masă.

În cazul Hidrocentralei Costești, beneficiul este justificat prin amplasarea întreprinderii la distanță de localitatea Costești. Angajații nu se pot deplasa în timpul pauzei de masă pentru a cumpăra mâncare, iar compania are amenajat un spațiu pentru servirea mesei, fără infrastructură de bucătărie.

La Moldtelecom, tichetele de masă au fost introduse începând din această vară, însă directorul nu beneficiază de ele.

Viorel Motorniuc a precizat că, începând cu 1 iulie 2026, toți salariații companiei primesc tichete de masă. Contractul său nu prevede însă acest beneficiu, iar el nu a solicitat Agenției Proprietății Publice includerea tichetelor în propriul pachet salarial.

Măsura a fost introdusă după ce compania a reușit să-și echilibreze bugetul și fluxul de numerar și după ce a decis anterior să direcționeze mai multe fonduri către investiții. Conducerea a urmărit recuperarea decalajului tehnologic față de concurență și a legat introducerea beneficiilor suplimentare de succesul proiectului 5G.

Un expert propune un singur bonus de performanță

Dumitru Vicol, expert economic și membru independent în consiliile de administrație ale unor companii de stat, consideră că salariile directorilor pot fi ridicate, în special în cazul companiilor strategice, însă modul de acordare trebuie să fie mai simplu și mai transparent.

În opinia sa, remunerația totală ar trebui să poată ajunge la un nivel competitiv cu piața, dar să fie structurată în principal printr-un salariu și un bonus de performanță.

El consideră că astfel ar fi mai ușor de urmărit dacă un manager a primit bonusul pentru îndeplinirea unor indicatori de performanță.

Vicol nu susține sistemul cu numeroase prime acordate pe parcursul anului, care pot ajunge cumulativ la valori mai mari decât salariul. El consideră că directorii pot merita remunerații ridicate, însă primele de sărbători, concediu și alte recompense ar putea fi cumulate într-un singur bonus de performanță.

În același timp, el subliniază că întreprinderile mari, inclusiv cele care concurează cu firme private, trebuie să poată plăti salarii competitive pentru a atrage specialiști.

Guvernul pregătește măsuri pentru reducerea sporurilor și primelor

Cu aproximativ o lună înainte, la solicitarea premierului Vasile Tofan a fost realizată o analiză privind modul de remunerare a angajaților din întreprinderile de stat și agențiile publice. Au fost verificate salariile din 125 de instituții, potrivit sursei menționate.

Potrivit concluziilor prezentate de secretarul general al Guvernului, Alexei Buzu, problema remunerațiilor ridicate este concentrată în câteva instituții.

Guvernul intenționează să clarifice legislația și să se asigure că remunerarea este legată strict de performanță și de valoarea adăugată adusă de angajat.

Un alt obiectiv este prevenirea conflictelor de interese și delimitarea clară a responsabilităților privind stabilirea nivelului de remunerare. Guvernul vrea ca persoanele din instituțiile publice să nu poată să-și stabilească singure nivelul de performanță sau propriul salariu.

Executivul urmărește instituirea unui proces clar, transparent și predictibil și menținerea unui nivel salarial competitiv cu sectorul privat, pentru ca statul să poată atrage profesioniști în domeniile-cheie.

Sunt pregătite mai multe modificări legislative, unele dintre acestea urmând să fie incluse în noua Lege a salarizării.

Una dintre propuneri este ca o mare parte dintre sporuri să fie incluse în salariul de bază, astfel încât acesta să reprezinte cel puțin 70% din remunerația totală.

De asemenea, sporul de performanță urmează să fie revizuit, iar fondul destinat premiilor ar urma să fie redus de la 5% la 2%.

Propunerile sunt analizate intern și urmau să fie publicate pentru consultare, după care să intre în procedura de avizare și legiferare.

Guvernul intenționează să elimine portițele existente în legi, hotărâri de Guvern și proceduri care permit acordarea unor remunerații fără criterii suficient de clare. Primele ar urma să fie legate de criterii concrete de performanță.

În paralel, Executivul anunță că va monitoriza mai atent modul în care sunt stabilite și plătite remunerațiile în întreprinderile de stat și va solicita Inspecției Financiare să efectueze controale țintite.

Totodată, vor fi stabilite criterii de competență mai stricte pentru numirea membrilor în Consiliile de Administrație, iar numărul de consilii din care poate face parte un funcționar public va fi redus semnificativ.