Turismul românesc ar putea primi „două bule de oxigen” în 2027. Irineu Darău anunță măsurile pe care le susține

Turismul și sectorul HoReCa ar putea beneficia în 2027 de două măsuri menite să susțină relansarea industriei: revenirea primei de incoming și introducerea unei flexibilități mai mari în privința contractelor de muncă, pe fondul caracterului sezonier al activității. Ministrul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, Irineu Darău, susține totodată continuarea voucherelor de vacanță și stabilirea unor reguli predictibile pentru acestea pentru cel puțin doi-trei ani.

Declarațiile au fost făcute luni, la lansarea celei de-a șasea ediții a studiului „Carta Albă a Turismului din România 2026”. Ministrul consideră că România trebuie să atragă mai mulți vizitatori din străinătate, astfel încât industria să-și reducă dependența de turiștii români.

Una dintre soluțiile susținute de Darău este reintroducerea primei de incoming. Măsura ar urma să fie analizată în funcție de spațiul disponibil în bugetul de stat pentru anul viitor.

„Consider că trebuie să găsim mijloace în 2027 pentru ca să reapară prima de incoming. Vom vedea în funcţie de limitele bugetare, dar cred că nişte bani din bugetul de stat cheltuiţi pentru a reinstaura prima de incoming cu valoare potrivită, sunt nişte bani foarte bine investiţi. Este garantat că un turist străin adus în România lasă mult, mult mai mult decât câteva zeci de euro, bineînţeles direct în HoReCa, dar şi prin taxele pe care indirect le plăteşte la stat”, a declarat ministrul.

România vrea să atragă mai mulți turiști străini

Creșterea numărului de vizitatori din alte țări este considerată esențială pentru dezvoltarea sectorului. În opinia ministrului, o prezență mai mare a turiștilor străini ar putea contribui inclusiv la îmbunătățirea marjelor de profit ale operatorilor.

„Dacă vrem ca turismul să crească, dacă vrem să crească şi marjele de profit, trebuie să fim mai buni la incoming şi să aducem mai mulţi turişti străini în ţară”, a menţionat oficialul.

O a doua direcție avută în vedere este flexibilizarea contractelor de muncă din HoReCa. Măsura ar trebui adaptată particularităților industriei, în special sezonalității, care determină variații importante ale necesarului de personal de-a lungul anului.

Darău spune că intenționează să susțină ambele măsuri în discuțiile cu industria și în procesul decizional, cu respectarea constrângerilor bugetare.

„Prin dialog cu industria, prin dialogul cu dumneavoastră, voi încerca să fiu un avocat al acestor două măsuri şi fără populisme, în funcţie de posibilităţile bugetare, să dăm aceste două bule de oxigen pe care eu le consider necesare, dacă vrem într-adevăr ca anul viitor să fie un an al relansării şi în turism şi în HoReCa”, a precizat oficialul de la Turism.

Peste jumătate dintre operatorii din turism folosesc deja inteligența artificială

Pe lângă problemele financiare și cele legate de forța de muncă, digitalizarea începe să ocupe un loc tot mai important în activitatea companiilor din turism. Ministrul a remarcat că antreprenorii folosesc într-o proporție ridicată instrumentele digitale, inclusiv soluții bazate pe inteligență artificială.

Potrivit datelor prezentate, 85% dintre operatorii din turism utilizează instrumente digitale, peste 80% au un site propriu, iar 53% folosesc deja inteligența artificială.

„Mă bucur să văd că avem antreprenori în turism care folosesc deja digitalizarea şi inteligenţa artificială şi care încearcă să devină mai competitivi. Şi reamintesc şi eu câteva cifre care au ieşit din cercetare: 85% dintre operatorii din turism folosesc astăzi instrumente digitale, peste 80% au propriul site, iar 53% utilizează deja inteligenţa artificială pentru promovarea, pentru comunicarea cu turiştii şi pentru eficientizarea proceselor interne”, a declarat ministrul.

Darău a arătat că unele reglementări vechi de două-trei decenii au fost adaptate pentru a ține cont de dezvoltarea tehnologiei. Rezultatele investițiilor făcute de companii sunt evaluate pozitiv de majoritatea operatorilor care au alocat bani acestui domeniu.

„Poate cel mai important este că 87,6% dintre cei care au investit în tehnologie chiar spun că investiţia a fost eficientă sau foarte eficientă. În acelaşi timp, vedem scăderi ale numărului de turişti, presiunea foarte mare pe costuri şi pe venituri şi o problemă reală de predictibilitate. Iar peste 90% dintre operatorii gestionati spun că instabilitatea fiscală şi legislativă este o problemă. Nu cred că trebuie să ne ferim de aceste lucruri, ci dimpotrivă. Dacă vrem politici publice bune, trebuie să pornim de la realitate”, a declarat ministrul.

Capacitatea de cazare a crescut, dar camerele trebuie și ocupate

O altă problemă evidențiată de datele din „Carta Albă a Turismului” este diferența dintre dezvoltarea capacității de cazare și evoluția cererii. În ultimii ani au apărut numeroase spații noi de cazare, cu avansuri importante în județe precum Maramureș, Alba, Cluj, Gorj și Ilfov.

În unele dintre aceste județe, capacitatea de cazare a crescut cu peste 20%, 30% sau chiar 60%. Extinderea infrastructurii nu garantează însă automat și o creștere corespunzătoare a numărului de turiști.

„Cred că putem cataloga aceste cifre drept o dovadă de rezilienţă. Însă, după cum bine ştim cu toţii, numărul de camere nu echivalează şi cu numărul de turişti care le ocupă, mai ales într-o perioadă cu crize economice suprapuse. Cred că e nevoie să avem mai multe motive pentru care un turist să vină în România, să stea mai mult şi să cheltuiască mai mult aici. Asta înseamnă să dezvoltăm produse turistice şi servicii mai bune şi să valorificăm mai bine segmente care au rămas în urmă”, a afirmat Irineu Darău.

Ministrul a atras atenția și asupra numărului mare de organizații de management al destinației aflate în curs de înființare. Potrivit acestuia, aproape jumătate dintre comunele din România au astfel de organizații în proces de autorizare, în timp ce o structură națională și unele regionale ar putea permite o administrare mai eficientă.

Discrepanța dintre cerere și ofertă pune presiune pe antreprenori

Investițiile care au mărit oferta turistică au și un efect asupra concurenței dintre operatori. În anumite zone, capacitatea disponibilă poate fi deja prea mare în raport cu cererea existentă, potrivit ministrului.

„E important să subliniem această discrepanţă uneori între cerere şi ofertă, pentru că e foarte bine că se investeşte în turism şi că apare ofertă, practic, suplimentară, dar, bineînţeles, că pentru unii antreprenori aceasta înseamnă o concurenţă acerbă şi într-unele zone ne putem întreba dacă nu cumva oferta a ajuns prea voluminoasă şi de aici nişte probleme legate de cerere”, a precizat ministrul.

Studiul „Carta Albă a Turismului din România 2026”, ajuns la cea de-a șasea ediție, a fost realizat de IMM România în parteneriat cu MEDAT și Groupama Asigurări.