Damen Mangalia, blocat la 184 de milioane de euro: Trei licitații fără cumpărători și noi datorii de 193,4 milioane de lei

Șantierul Naval Damen Mangalia rămâne blocat, după trei licitații fără cumpărători. Între timp, autoritățile și creditorii caută o soluție pentru vânzarea sa. Rheinmetall și MSC și-au manifestat interesul, dar nu au participat la licitații.

Niciun ofertant la a treia licitaţie pentru vânzarea Şantierului Naval Damen Mangalia

Nici la a treia licitaţie pentru vânzarea Şantierului Naval Damen Mangalia nu s-a prezentat vreun cumpărător. După trei încercări fără ofertanți, procedura rămâne blocată la prețul de 184 de milioane de euro, valoarea de piață stabilită pentru activele șantierului. Situația ar putea fi schimbată însă de o decizie a instanței, care urmează să analizeze modalitatea de vânzare.

După două termene la care nu s-a prezentat nimeni să ofere 184 de milioane de euro, valoare de piaţă estimată pentru Şantierul Naval Damen Mangalia, nici la cel de-al treilea, organizat vineri, nu a existat vreun ofertant.

„Legat de licitaţie, nu s-a înscris nimeni”, a declarat pentru News.ro Paul Dieter Cîrlănaru, directorul general al CITR, firma care administrează şantierul.

Raportul de evaluare prezentat de CITR stabileşte pentru Şantierul Naval Mangalia o valoare de piaţă de 184.045.760 euro, în vreme ce valoarea de lichidare este de 84.148.210 euro.

„Compania a intrat în faliment. Legal, activele trebuie vândute conform aprobării creditorilor. Iniţial, aceştia nu au vrut să aprobe strategia care propunea vânzare (în scădere, n.r.) până la valoarea de lichidare (de 84 milioane de euro, n.r.), ceea ce e natural, în faliment. Ulterior, ne-am adresat judecătorului să dispună el modalitatea de vânzare, conform Codului de Procedură Civilă. E o prevedere care spune că, dacă creditorii nu agreează o vânzare, ea se face conform Codului de Procedură Civilă.

Văzând această cerere, creditorul majoritar, Damen Olanda, a propus şi aprobat el acest set de şase licitaţii exclusiv la valoarea de piaţă (de 184 milioane de euro, cu 100 de milioane peste cea de lichidare, n.r.)”, a explicat Cîrlănaru mecanismul prin care s-a ajuns practic într-un blocaj: deşi nimeni nu se prezintă la preţul iniţial – valoarea de piaţă de 184 milioane de euro, aceasta nu este diminuată şi este repetată, lunar, timp de jumătate de an.

În prezent, conform Adunării Creditorilor, controlată de grupul Damen, ar trebui susţinute şase licitaţii succesive, lunare, la un preţ nemodificat de 184 milioane de euro. Primele trei proceduri nu au atras însă niciun cumpărător.

Situația ar putea fi schimbată dacă instanța va aproba cererea de vânzare formulată conform Codului de Procedură Civilă. În acest caz, procedura ar urma să permită reducerea succesivă a prețului, ceea ce ar putea face activul mai atractiv pentru potențialii cumpărători.

„Dacă în 4 septembrie instanţa aprobă cererea noastră de vânzare, conform Codului de Procedură Civilă, nu vom mai avea licitaţii lunare 100% din valoarea de piaţă (ca până în prezent, n.r.), ci vom avea un proces accelerat, cu scădere de preţ. Vom trece prin 100%, 75%, 50% din valoarea de piaţă a activului, până la identificarea unui cumpărător”, explică directorul general al CITR cum ar putea arăta noua strategie, în cazul în care instanţa ar decide modificarea procedurii.

Până la o eventuală decizie a instanței, lichidatorul trebuie să respecte strategia aprobată de creditori. Astfel, următoarea licitație este programată pentru luna septembrie și va avea loc la aceeași valoare de 184 de milioane de euro.

„În momentul de faţă ne supunem strategiei adoptate, de şase licitaţii cu 100% din valoarea de piaţă. Vom menţine această cadenţă, până la o soluţie a instanţei în alt sens”, susţine Cîrlănaru.

Deși primele trei licitații nu au atras cumpărători, directorul general al CITR este optimist că situația șantierului ar putea fi clarificată până la finalul anului.

Care ar putea fi soluţiile de deblocare a vânzării şantierului?

Chiar dacă instanța va admite cererea pentru schimbarea procedurii de vânzare, următoarea licitație va avea loc tot la 100% din valoarea de piață. Potrivit reprezentantului CITR, acest lucru este necesar deoarece noua procedură, bazată pe Codul de Procedură Civilă, presupune reluarea etapelor de la început.

„Dacă instanţa admite cererea noastră (schimbarea procedurii şi vânzarea conform Codului de Procedură Civilă, n.r.), dăm un alt anunţ. Oricum, va coincide pentru că şi în Codul de Procedură Civilă primul set e la 100%. Indiferent ce decide instanţa, vom mai avea o licitaţie la 100% din preţ. Chiar dacă, subiectiv, ai spune că e superfluu, că au fost deja licitaţii la 100% din preţ, practic, începând de la zero pe Cod (Procedura Civilă, n.r.) vei trece şi prin această etapă”, explică directorul general al CITR motivul pentru care la noul termen nu se va modifica practic nimic.

Ulterior, dacă judecătorul sindic aprobă schimbarea procedurii, procesul de vânzare ar putea fi accelerat. În locul strategiei stabilite de Adunarea Creditorilor, ar urma să fie aplicat mecanismul prevăzut de Codul de Procedură Civilă, cu licitații organizate la intervale mai scurte.

„Dacă judecătorul sindic acceptă schimbarea procedurii de vânzare, nu există un termen specific în lege, însă pot fi organizate în termen scurt, asta însemnând una-două săptămâni între seturi şi poate accelera vădit procesul. Strategia va fi implementată după ce se pronunţă judecătorul”, a mai spus Cîrlănaru.

Noua procedură nu ar presupune negocierea directă cu potențialii cumpărători. Vânzarea ar urma să se facă tot prin licitație publică, însă prețul ar putea fi redus succesiv dacă nu apar oferte.

„Nu se va ajunge la negociere directă, se merge pe licitaţie publică cu preţ în urcare, doar că, după parcurgerea etapelor de 100%, 75%, 50% se poate merge inclusiv cu preţ în jos”, a explicat acesta.

În cazul în care nici la pragul de 50% din valoarea de piață nu ar apărea un cumpărător, procedura ar putea permite stabilirea unui nou nivel minim. Astfel, de la 50% s-ar putea coborî până la un prag de 25-30%, în funcție de situație.

De exemplu, dacă niciunul dintre participanţi nu oferă preţul de strigare, odată cu atingerea nivelului de 50% se poate stabili un nou prag minimal, de 25-30%, şi porni regresiv de la 50%, în jos.

„E o variantă extremă, în care s-ar ajunge dacă nu există un cumpărător nici măcar la 50% din valoarea de piaţă”, arată Cîrlănaru.

În ciuda faptului că primele trei licitații organizate pentru vânzarea Șantierului Naval Damen Mangalia nu au atras niciun ofertant, reprezentantul CITR își păstrează optimismul în privința găsirii unei soluții până la finalul anului.

„Cred că vom vedea o soluţie până la sfârşitul anului. Văd o aplecare mai accentuată a statului în ultima perioadă pe acest subiect. El a fost tratat cu foarte multă reţinere, datorită faptului că există litigiul dintre acţionari”, este de părere directorul executiv al CITR.

Interesul Rheinmetall pentru şantier, manifestat dar nefinalizat. Reacţia ministrului Economiei la neprezentarea Rheinmetall

Într-un comunicat de presă din 5 mai 2026, Rheinmetall anunța că ia în considerare preluarea șantierului naval din Mangalia, în colaborare cu gigantul maritim MSC. Compania germană vorbea despre investiții substanțiale și despre transformarea șantierului într-un hub cu dublă utilizare, destinat atât construcțiilor navale militare, cât și celor civile.

„Preluarea şantierului naval falimentar din Mangalia de către Rheinmetall şi MSC ar deschide perspective pozitive pentru viitorul industriei navale şi de apărare din România şi ar marca începutul unei noi ere”, transmiteau la acel moment reprezentanţii companiei germane.

„Rheinmetall AG analizează, în strânsă cooperare cu compania elveţiană MSC, realizarea unor investiţii substanţiale în acest amplasament şi transformarea şantierului într-un hub cu dublă utilizare, atât pentru construcţii navale militare, cât şi civile”, se mai arăta în comunicat.

Cu toate acestea, la primele licitații organizate pentru vânzarea șantierului nu s-a prezentat niciun investitor. Nici Rheinmetall nu a participat la prima procedură, organizată pe 29 iunie.

News.ro a întrebat reprezentanții concernului german, după prima licitație, de ce nu au participat și dacă intenționau să ia parte la următoarea procedură.

„Vă rugăm să aveţi înţelegere pentru faptul că, din principiu, nu facem comentarii cu privire la chestiuni comerciale aflate în curs de desfăşurare”, a fost răspunsul transmis către News.ro de Jan-P. Weisswange, din echipa de relaţii cu mass-media a Rheinmetall AG.

Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului şi Turismului (MEAT) este acționar majoritar la Șantierul Naval 2 Mai Mangalia, care deține, la rândul său, 51% din Damen Mangalia (DSMa). Înaintea celei de-a doua licitații, ministrul Economiei, Irineu Darău, a explicat că drepturile decizionale privind șantierul aparțin administratorului judiciar CITR și Damen, care deține direct și prin societăți afiliate aproximativ 97% din masa credală declarată în procedura insolvenței.

„În prezent, din punct de vedere juridic, drepturile decizionale cu privire la DSMa aparţin administratorului judiciar CITR şi Damen, care deţine în mod direct şi împreună cu societăţi afiliate circa 97% din masa credală (datorii, n.r.) declarată în procedura insolvenţei. Acestor entităţi le revine, aşadar, răspunderea pentru derularea ulterioară a operaţiunilor de la DSMa şi evitarea lichidării acesteia”, a transmis pentru News.ro Irineu Darău, ministrul Economiei, înaintea desfăşurării celei de-a doua licitaţii.

Ministrul a subliniat că statul român nu poate interveni direct în procedura de faliment, în timp ce activele industriale ale șantierului rămân importante pentru România.

„MEDAT subliniază că, din punct de vedere juridic, statul român nu poate interveni în procedura de faliment aflată în desfăşurare. Întreaga gestiune, conservare şi procedură de valorificare a activelor au trecut exclusiv în atribuţia lichidatorului judiciar desemnat (CITR), sub controlul judecătorului sindic. În ciuda contextului juridic complex, activele industriale rămân de o importanţă strategică majoră pentru România. MEDAT a menţinut un dialog deschis cu potenţialii investitori industriali”, a adăugat ministrul Darău.

În ceea ce privește Rheinmetall, ministrul a precizat că dimensiunea activelor de la Mangalia depășește necesarul actual al companiei germane, orientat în principal către producția militară. Din acest motiv, Rheinmetall a analizat posibilitatea participării la licitație împreună cu MSC, care ar putea prelua componenta comercială și civilă a șantierului.

„În cadrul evaluărilor tehnice, concernul industrial Rheinmetall a semnalat oficial că dimensiunea totală a activelor de la Mangalia depăşeşte nevoile sale curente, concentrate strict pe zona de producţie militară. Din acest motiv, Rheinmetall a analizat participarea la licitaţie printr-un consorţiu comun cu gigantul transporturilor maritime MSC, entitate capabilă să preia şi să opereze componenta comercială/ civilă a şantierului. Faptul că acest consorţiu nu s-a înscris la prima strigare ţine strict de strategia comercială a investitorilor privaţi şi de analiza structurii de active scoase la vânzare”, a mai transmis ministrul MEDAT.

Întrebat de News.ro, într-o conferință de presă susținută pe 22 iulie, despre suma din programul SAFE destinată modernizării Șantierului Naval Mangalia, ministrul interimar al Economiei a evitat să ofere o cifră și a explicat situația juridică a șantierului.

„Problema nu se pune aşa. Pe de o parte, avem un litigiu internaţional şi o societate în faliment, să zicem, de stat, împreună cu fostul partener – Damen. Nu putem şterge cu buretele această situaţie. Adică falimentul e guvernat de nişte legi, ajungi în procese, mai există şi litigiul internaţional. Ce înseamnă asta? Că în afară de terenul care este al statului, da, deci fizic spaţiul de sub acel şantier, restul lucrurilor, inclusiv echipamentele, aparţin acestei societăţi falimentare. Aceasta este realitatea astăzi”, a declarat ministrul interimar al Economiei.

Declarațiile ministrului au indicat că o posibilă decizie a investitorilor ar putea depinde și de hotărârea instanței privind modul de organizare a licitațiilor. La 26 mai 2026, Adunarea Creditorilor, controlată de Damen prin diferite companii din subordine, a stabilit o strategie care prevede șase licitații lunare succesive, cu un preț de pornire de 184 de milioane de euro, reprezentând valoarea de piață estimată, în locul valorii de lichidare de 84 de milioane de euro.

„Aşa s-a decis, la rând şase luni consecutive, cu valoarea cea mai mare posibilă, 184 de milioane, respectiv e un proces care are în septembrie un termen, dacă îmi amintesc bine, 28 septembrie, în care administratorul judiciar cere altfel de traseu şi pe de altă parte, noi, ca stat, observăm această situaţie şi căutăm şi noi instrumentele pe care le avem la dispoziţie”, a transmis Irineu Darău.

Ministrul a mai spus că statul român a legat utilizarea celor 920 de milioane de euro din SAFE de realizarea investiției Rheinmetall la Mangalia.

„Trebuie să înţelegem foarte clar ce poate face un administrator judiciar, ce poate face un privat care a fost acolo şi care are peste 95% din masa credală, adică Damen, ce poate face un viitor privat care vrea să investească. Nu este, dacă vreţi, un proces pe care să îl controlăm la zi sau la săptămână. Ar fi ilegal să încercăm aşa ceva şi sunt foarte transparent în treaba asta, dar noi practic am condiţionat acele întregi 920 de milioane de euro din SAFE de investiţia şi construcţia concretă la Mangalia. Cred că este tot ce puteam face”, a concluzionat Darău.

Datorii crescute cu 193,4 milioane lei

Între timp, ecuația vânzării Damen Mangalia s-a complicat, după ce noi datorii s-au adăugat celor deja existente. Lichidatorul judiciar CITR a acceptat creanțe în valoare de 193,4 milioane de lei, care au fost incluse în Tabelul suplimentar al creanțelor, finalizat la 14 august 2026.

Noul tabel completează Tabelul definitiv provizoriu nr. 1 al creanțelor, publicat la 6 februarie 2026. La acel moment, totalul creanțelor acceptate era de 1,939 miliarde de lei. Din această sumă, 1,053 miliarde de lei reprezentau creanțe pure și simple, iar alte 823 de milioane de lei erau creanțe sub condiție, în contextul în care sumele reclamate fac obiectul unor litigii.

Conform legii, Tabelul suplimentar cuprinde toate obligațiile financiare născute după data deschiderii procedurii generale și până la momentul declanșării falimentului, care au fost acceptate de lichidatorul judiciar în urma verificării acestora.