În primele cinci luni ale anului 2026, valoarea activelor din distress în România a depășit 1,5 miliarde de euro

Valoarea bunurilor scoase la vânzare în industria de distress din România a atins 1,766 miliarde euro la finalul lunii mai 2026, aproape dublu faţă de perioada ianuarie – aprilie, indică o analiză consolidată a ofertei totale de active în dificultate din piaţa locală.

În primele cinci luni ale anului 2026, valoarea activelor din distress în România a depășit 1,5 miliarde de euro

Valoarea bunurilor scoase la vânzare în industria de distress din România a atins 1,766 miliarde euro la finalul lunii mai 2026, aproape dublu faţă de perioada ianuarie – aprilie, indică o analiză consolidată a ofertei totale de active în dificultate din piaţa locală. Realizată de azitis.com, platformă de licitaţii online a bunurilor în distress, analiza se referă la activele scoase la licitaţie de companii aflate în procedură de insolvenţă, faliment sau executare silită.

„Numărul şi valoarea anunţurilor din această piaţă sunt reflexia fenomenelor economice din urmă cu 4-5 ani. Deşi am analizat aici active aflate în diverse proceduri legale, nivelul ofertei nu reflectă în niciun fel stadiul actual al economiei şi nici nu prezice vreo eventuală criză. Explicaţia constă în diferenţa de timp dintre cauză şi efect, adică între o situaţie de criză economică, urmată de ajungerea companiilor în dificultate şi abia ulterior de scoaterea activelor în piaţă”, ne explică Vasile Godîncă-Herlea, director general şi fondator azitis.com.

În perioada 1 ianuarie 2026 – 31 mai 2026, s-au scos la vânzare în piaţa de distress peste 8.300 de anunţuri de vânzare unice cu valoare totală de aproximativ 1,766 miliarde euro. 48% din valoarea totală a pieţei e reprezentată de trei active industriale majore, tranzacţionate în această perioadă: Liberty Galaţi (combinatul siderurgic, 463 milioane euro), Romcab Mureş (200 milioane euro) şi Damen Shipyards Mangalia (şantierul naval, 184 milioane euro).

Activele cuprinse în doar 142 de anunţuri unice depăşesc pragul de 1 milion euro, dar generează majoritatea valorii ofertei totale. Primele cinci societăţi debitoare, ca valoare, cumulează active de circa 921 milioane de euro, adică 52% din valoarea ofertei.

Piaţa insolvenţei generează circa 80% din valoarea totală a ofertei activelor în distress, cu doar 36% din numărul de anunţuri unice; piaţa executărilor silite domină ca volum, preponderent prin anunţuri de vânzare din domeniul rezidenţial şi din piaţa terenurilor de valoare mică şi medie.

Cele mai multe anunţuri de vânzare în piaţa de distress conţin terenuri, de la parcele agricole modeste până la loturi urbane cu valoare mare: 2.858 anunţuri unice însumează terenuri în valoare totală de 250,7 milioane euro.

Categoria rezidenţial e dominată de apartamente şi case în zone urbane şi generează 2.357 anunţuri unice cu valoare însumată a activelor de 180,5 milioane de euro.

11 active de peste 10 milioane de euro concentrează aproape un miliard de euro din oferta pieței de distress

Categoriile ce răstoarnă ierarhia valorică sunt proprietăţile industriale (103 anunţuri unice, 576,3 milioane de euro – categorie ridicată decisiv de cazul Liberty Galaţi) şi activele funcţionale (61 anunţuri unice, 443,9 milioane euro – categorie marcată de Romcab şi Damen Shipyards Mangalia).

„Analiza azitis.com arată că ritmul ajustărilor de preţ diferă semnificativ de la o categorie la alta. Preţul mediu al terenurilor a scăzut puţin, cu doar 4,8%, în timp ce activele funcţionale au cele mai ample ajustări, de până la 74,6%, ca efect al republicărilor succesive în cadrul procedurilor de licitaţie. Aceste diferenţe confirmă că fiecare tip de activ are o dinamică proprie de valorificare şi de întâlnire cu cererea din piaţă”, susţine Godîncă-Herlea.

În ceea ce priveşte distribuţia geografică, topul judeţelor cu cea mai mare valoare a activelor în distress e distorsionat de cazurile corporative mari. Galaţi, cu combinatul siderurgic (463 milioane euro) conduce ierarhia valorică, urmat de Constanţa, cu Şantierul Naval Mangalia (184 milioane euro). Mureş este reprezentat de Romcab (200 milioane euro), Mehedinţi de Termocentrala Romag Halânga (48,8 milioane euro), iar Hunedoara cu Parcul fotovoltaic Corvin (circa 9 milioane euro).

Distribuţia pe judeţe este însă relevantă în primul rând pe piaţa executărilor silite, unde Capitala conduce valoric cu 336 anunţuri unice şi 52,4 milioane euro, urmată de Ilfov, Constanţa şi Cluj.

Cele mai multe anunţuri unice (3.649, adică 44% din total) expun active cu valori între 5.000 şi 50.000 euro şi doar 1,7% (142) din totalul anunţurilor cuprind active care depăşesc 1 milion euro. Doar 11 anunţuri depăşesc pragul de 10 milioane euro fiecare, dar concentrează împreună aproape un miliard de euro din valoarea totală, conform analizei.

Activele provenite din insolvență generează o valoare de aproape patru ori mai mare decât cele din executări silite

În ceea ce priveşte comparaţia între oferta de active în distress provenită din insolvenţă şi oferta provenită din executări silite, analiza remarcă 44% mai puţine anunţuri unice din insolvenţă (2.967), însă cu o valoare de aproape patru ori mai mare (1.411 milioane euro).

Diferenţa vine din mixul de categorii: pe piaţa executărilor silite predomină activele de uz curent, adică rezidenţialul (166,9 milioane euro) şi terenurile (108,7 milioane euro), care însumează aproximativ 78% din valoarea activelor provenite din executări. Pe piaţa insolvenţei, în schimb, dominantele sunt proprietăţile industriale (576,3 milioane euro), activele funcţionale (443,9 milioane euro) şi terenurile (142 milioane euro).