Primul tren metropolitan din România pornește de la Brașov: investiție de 1,5 miliarde de lei

Brașovul devine primul municipiu din România care lansează proiectul unui tren metropolitan, după depunerea cererii de finanțare de către Asociația de Transport Metropolitan și autoritățile locale. Investiția urmărește îmbunătățirea mobilității printr-o rețea feroviară modernă care va conecta municipiul cu zona metropolitană și aeroportul.

Primul tren metropolitan din România pornește de la Brașov

Brașovul este primul municipiu din România care a depus o cerere de finanțare pentru realizarea unui tren metropolitan. Cererea a fost înaintată de Asociația de Transport Metropolitan Brașov, în parteneriat cu Primăria Municipiului Brașov și ceilalți parteneri instituționali implicați în proiect. Valoarea finanțării solicitate se ridică la aproximativ 1,5 miliarde de lei, echivalentul a peste 230 de milioane de euro, ceea ce face din acest proiect cea mai mare investiție realizată până în prezent în județul Brașov cu fonduri europene nerambursabile.

Proiectul are ca obiectiv dezvoltarea unui sistem de transport public feroviar modern, integrat și cu emisii reduse, care va conecta municipiul Brașov cu localitățile din zona metropolitană, principalele platforme industriale și Aeroportul Internațional Brașov-Ghimbav. Infrastructura propusă include trei magistrale diametrale, precum și realizarea unui nou racord feroviar de aproximativ 4,3 kilometri către zona industrială și aeroport. Proiectul prevede amenajarea a 24 de puncte de oprire, dintre care 10 vor fi construite de la zero, iar 14 vor fi modernizate, precum și realizarea a nouă parcări destinate facilitării accesului la sistemul de transport.

Pentru operarea serviciului de tren metropolitan vor fi achiziționate șapte rame electrice cu baterii (BEMU), special proiectate pentru transport metropolitan și regional. Acestea sunt concepute pentru a asigura un serviciu cu frecvență ridicată, accesibil și eficient din punct de vedere energetic, utilizând o propulsie bimodală. Trenurile vor funcționa atât prin alimentare de la rețeaua electrică aeriană (catenară), cât și cu ajutorul bateriilor pe tronsoanele neelectrificate, ceea ce le permite să deservească întreaga rețea fără a fi necesară electrificarea completă a infrastructurii.

Potrivit documentației proiectului, bateriile vor asigura o autonomie de aproximativ 80–120 de kilometri pe secțiunile neelectrificate și se vor putea încărca atât în timpul deplasării pe liniile electrificate, cât și în staționare. Astfel, trenurile vor oferi performanțe operaționale similare celor ale garniturilor electrice convenționale, având în același timp avantajul utilizării infrastructurii feroviare existente, inclusiv pe segmentele fără catenară.

Materialul rulant este proiectat pentru a răspunde cerințelor specifice mobilității suburbane, printr-o capacitate de transport de aproximativ 140–160 de locuri pe scaune, completată de spații dedicate pasagerilor care călătoresc în picioare, precum și de zone special amenajate pentru biciclete și bagaje. Trenurile vor beneficia de timpi reduși de accelerare și frânare, contribuind la scurtarea duratei călătoriilor și la creșterea eficienței exploatării în regim metropolitan. În plus, acestea vor fi echipate cu sisteme moderne de management al energiei, care vor monitoriza consumul și vor optimiza ciclurile de încărcare a bateriilor, contribuind la prelungirea duratei de viață a acestora.

Noile rame vor respecta standardele actuale privind accesibilitatea și confortul călătorilor. Acestea vor avea podea joasă, facilități pentru persoanele cu mobilitate redusă, sisteme informatizate de ticketing, supraveghere video, instalații performante de climatizare și un nivel ridicat de confort interior, în conformitate cu cerințele transportului public modern.

Din punct de vedere tehnic, trenurile vor putea circula cu o viteză maximă de 160 km/h în modul de alimentare prin catenară și de până la 120 km/h în modul alimentat de baterii. Garniturile vor fi alcătuite din unități indivizibile formate din minimum două vagoane, cu o lungime totală cuprinsă între 40 și 85 de metri. Alimentarea se va realiza atât prin catenară, cât și prin acumulatori, iar durata de viață estimată a materialului rulant este de minimum 30 de ani.

„Această reţea de trenuri metropolitane este o investiţie majoră în municipiul şi judeţul Braşov, fiind cel mai mare proiect de finanţare europeană nerambursabilă din judeţul nostru de până acum. Din totalul de 238 de milioane de euro, 70 de milioane de euro sunt pentru achiziţia de trenuri pe baterii. Alte 30 de milioane sunt pentru calea ferată ce urmează a fi construită, iar 31 de milioane sunt pentru pasaje supraterane – în zona Bartolomeu, de exemplu, strada Institutului cu DN1 la ieşire spre Ghimbav – şi alte asemenea elemente de infrastructură, restul de bani fiind pentru intervenţii în interiorul cartierelor din municipiul Braşov care sunt tranzitate de către acest traseu. Este un proiect pe care îl facem împreună cu Consiliul Judeţean şi are o cofinanţare de 2% din partea municipiului Braşov şi a Consiliului Judeţean”, a precizat primarul George Scripcaru.

Pe unde va circula trenul metropolitan?

Proiectul trenului metropolitan Brașov prevede dezvoltarea unei rețele alcătuite din trei magistrale principale, care vor asigura conexiuni rapide între municipiul Brașov, localitățile din zona metropolitană și principalele zone de interes economic și rezidențial.

Magistrala M1 va avea o lungime de aproximativ 37,53 kilometri și va lega cartierul Stupini de localitatea Prejmer, cu servicii extinse către Sfântu Gheorghe în perioadele de vârf. Traseul va include stațiile Stupini, Nicolae Labiș, Tractorul, Gara Brașov, Zaharia Stancu, Pavilioane CFR Triaj, Hărman, Parc Industrial Prejmer, Ilieni și Prejmer, cu posibilitatea continuării către Chichiș, Ozun și Sfântu Gheorghe.

Magistrala M2 va avea o lungime de aproximativ 20 de kilometri și va asigura legătura între Codlea și Dârste. Trenurile vor opri în stațiile Codlea, Ghimbav, VGP, Bartolomeu, Tractorul, Gara Brașov, Zizin, Micșunica și Dârste.

Magistrala M3 va conecta Zărnești de Dârste pe un traseu de aproximativ 33,1 kilometri. Aceasta va deservi stațiile Zărnești, General Traian Moșoiu, Tohanu Vechi, Romacril, Râșnov, Cristian, Ina Schaeffer, Brașovia, Bartolomeu, Gara Brașov, Zizin, Micșunica și Dârste.

Potrivit documentației proiectului, sistemul de tren metropolitan este estimat să deservească peste 7.500 de pasageri zilnic până în anul 2030, contribuind la îmbunătățirea mobilității în zona metropolitană Brașov și la dezvoltarea unui transport public feroviar eficient și sustenabil.