România exportă energie, dar importă tot mai mult gaz și combustibil. Avertismentul lui Dumitru Chisăliță

Primele patru luni ale anului 2026 au adus evoluții contradictorii în sectorul energetic românesc. Deși producția de energie electrică a crescut cu aproximativ 7%, iar exporturile au atins niveluri record, România continuă să devină tot mai dependentă de importurile unor resurse energetice esențiale.

Aceasta este concluzia unei analize realizate de expertul în energie Dumitru Chisăliță, pe baza datelor publicate de Institutul Național de Statistică pentru perioada ianuarie-aprilie 2026. Potrivit acestuia, cifrele arată o transformare profundă a structurii energetice a țării, care nu confirmă întotdeauna mesajele optimiste privind independența energetică.

România importă mai puțină energie, dar mai multe resurse critice

Datele analizate arată că resursele totale de energie primară au scăzut cu 3,3% față de aceeași perioadă a anului trecut, ajungând la 10,48 milioane tone echivalent petrol. În același timp, producția internă de energie primară s-a redus cu 1,5%, iar importurile totale au înregistrat un declin de 5,2%.

Cu toate acestea, anumite categorii de importuri au crescut puternic. Importurile de produse petroliere au urcat cu 36,7%, cele de gaze naturale utilizabile cu 46,8%, iar importurile nete de cărbune cu 24%.

Potrivit lui Dumitru Chisăliță, această evoluție arată că România cumpără tot mai multe produse energetice gata procesate și tot mai puține materii prime pentru prelucrare internă.

„Această schimbare sugerează o transformare importantă a fluxurilor energetice. În loc să importe materii prime pentru prelucrare internă, economia utilizează într-o măsură mai mare produse energetice deja procesate sau gaze naturale direct consumabile”, explică specialistul.

Hidroenergia a susținut creșterea producției de electricitate

Principalul motor al creșterii producției de energie electrică a fost sectorul hidroenergetic. Producția hidrocentralelor a urcat cu 31,5%, ceea ce a însemnat un plus de peste 1,2 TWh față de aceeași perioadă a anului trecut.

Potrivit analizei, această creștere a compensat integral scăderile înregistrate de termocentrale și de centralele nucleare și a contribuit decisiv la reducerea importurilor de energie electrică.

În același timp, energia eoliană a crescut cu 12,5%, iar producția de energie solară cu 26,4%, confirmând extinderea capacităților regenerabile instalate în ultimii ani.

România exportă mai multă energie decât oricând

Un alt fenomen remarcat de Dumitru Chisăliță este creșterea puternică a exporturilor de energie electrică.

În primele patru luni ale anului, România a exportat 5,15 TWh de energie electrică, cu aproape 16% mai mult decât în perioada similară din 2025. Creșterea exporturilor a fost chiar mai mare decât majorarea producției totale de electricitate.

Expertul atrage însă atenția că o mare parte din energia exportată este vândută în perioadele cu supraproducție, la prețuri reduse, ceea ce limitează beneficiile economice pentru sistemul energetic.

Consumul populației scade puternic

În timp ce producția și exporturile cresc, consumul intern de energie electrică continuă să se reducă.

Datele statistice arată o scădere de 2,7% a consumului final de energie electrică. Cel mai mare recul a fost înregistrat în rândul populației, unde consumul s-a diminuat cu 10,1% într-un singur an.

Potrivit analizei, această evoluție poate avea mai multe explicații, de la temperaturile mai ridicate și măsurile de eficiență energetică până la extinderea sistemelor fotovoltaice pentru autoconsum și tendința gospodăriilor de a economisi energie.

Dumitru Chisăliță: România este departe de independența energetică

În concluzia analizei, Dumitru Chisăliță susține că datele statistice oferă o imagine mult mai complexă decât discursul public privind transformarea României într-un hub energetic regional.

Potrivit acestuia, creșterea producției de energie electrică și dezvoltarea sectorului regenerabil coexistă cu vulnerabilități importante, precum scăderea producției interne de resurse energetice și creșterea dependenței de importuri.

Expertul consideră că România traversează o etapă de tranziție energetică incompletă, în care succesul unor segmente ale pieței energetice este umbrit de probleme structurale care continuă să afecteze securitatea energetică a țării.

În opinia sa, adevărata provocare nu este doar creșterea producției de energie, ci transformarea acesteia într-un avantaj economic real, care să contribuie la dezvoltarea economiei și la reducerea dependenței de piețele externe.