Dumitru Chisăliță: România trăiește un „Black Friday” al motorinei, iar șoferii nu câștigă nimic din ieftinire

Creșterea și apoi reducerea prețului motorinei nu reprezintă o ieftinire reală, ci un mecanism care îi dezavantajează pe consumatori, susține președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI), Dumitru Chisăliță. Expertul compară situația cu un „Black Friday” al carburanților și cere autorităților explicații privind evoluția prețurilor și impactul asupra economiei.

Dumitru Chisăliță: România trăiește un „Black Friday” al motorinei, iar șoferii nu câștigă nimic din ieftinire

Președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI), Dumitru Chisăliță, susține că România asistă la un „Black Friday al motorinei” întrucât prețul carburanților ar fi fost majorat înainte de intrarea în vigoare a noii legi, pentru ca ulterior să fie redus până la un nivel care, în opinia sa, ar fi trebuit să fie cel normal încă de la început.

Chisăliță afirmă că legea care intră în vigoare duminică este prezentată drept un sprijin important pentru șoferi, însă reducerea prețului motorinei la aproximativ 10-10,20 lei/litru nu reprezintă, în realitate, o ieftinire. Potrivit lui, acesta este nivelul la care motorina ar fi trebuit să se afle dacă prețurile nu ar fi fost împinse artificial în sus înainte de aplicarea actului normativ.

Expertul compară situația cu mecanismul folosit în campaniile de Black Friday, când un produs este mai întâi scumpit, iar apoi afișat ca fiind redus, fără ca prețul final să aducă un beneficiu real cumpărătorului. În opinia sa, aceeași strategie este aplicată și în cazul motorinei, întreaga operațiune fiind prezentată populației drept un succes al statului.

Chisăliță avertizează că efectele sunt mult mai grave decât în cazul unei promoții comerciale, deoarece fiecare ban adăugat nejustificat la pompă se reflectă ulterior în prețurile alimentelor, materialelor de construcții, serviciilor și ale tuturor produselor transportate.

Președintele AEI susține că, înainte ca legea să producă efecte, prețul motorinei a crescut, iar costurile suplimentare au fost suportate de șoferi, transportatori, agricultori și companii. Acesta afirmă că aceste cheltuieli au început deja să fie transferate către consumatori, în timp ce statul ar fi încasat taxe mai mari pentru fiecare litru vândut la un preț majorat, iar comercianții ar fi beneficiat de vânzările la prețurile crescute. În opinia sa, consumatorii sunt singurii care nu au avut de câștigat.

Chisăliță susține că, dacă prețul justificat al motorinei ar fi fost de 10,20 lei/litru, iar acesta a urcat la 10,84 lei înainte de a fi redus la 10,35 lei, consumatorii nu au beneficiat de o reducere reală. Dimpotrivă, aceștia ar fi plătit cu 15 bani mai mult decât prețul justificat și au suportat costuri suplimentare pe întreaga perioadă în care motorina s-a vândut peste nivelul de 10,20 lei/litru.

În acest context, AEI solicită autorităților explicații privind motivele pentru care a fost permisă această creștere a prețurilor. Totodată, organizația cere clarificări cu privire la justificările economice ale fiecărei majorări și la ponderea pe care au avut-o cotațiile internaționale, fiscalitatea, cursul valutar și marjele comerciale în evoluția prețului motorinei.

„Duminică intră în vigoare legea prezentată drept marele sprijin acordat şoferilor din România. După aplicarea sa, preţul motorinei ar putea coborî la aproximativ 10-10,20 lei/litru. Numai că acesta nu este un preţ mic. Nu este nici măcar un preţ rezultat dintr-o reducere reală. Este nivelul la care motorina ar fi trebuit să se afle în mod normal, dacă înaintea intrării în vigoare a legii nu s-ar fi tras atât de tare pentru majorarea preţurilor.

România asistă astfel la un veritabil Black Friday-ul sau Black Sandy-ul al motorinei, mai întâi preţul a fost împins în sus, apoi este redus până la nivelul de la care n-ar fi trebuit să plece, iar întreaga operaţiune este prezentată populaţiei drept un mare succes al statului.

Înainte ca legea să producă efecte, preţul motorinei crescut. Şoferii au plătit. Transportatorii au plătit. Agricultorii au plătit. Companiile au plătit. Iar aceste costuri au început deja să fie transferate către populaţie. Statul a câştigat din taxele încasate la fiecare litru vândut mai scump. Comercianţii au vândut la preţurile majorate. Consumatorul a fost singurul care nu a câştigat nimic”, a declarat Chisăliță.

AEI cere explicații pentru scumpirea motorinei și avertizează că ieftinirea rămâne doar la pompă

Reprezentanții AEI solicită, de asemenea, explicații din partea autorităților cu privire la motivele pentru care mecanismele de supraveghere ale statului reacționează abia după ce consumatorii au suportat deja majorările de preț. Totodată, organizația întreabă cine își asumă responsabilitatea în cazul în care se va demonstra că prețurile au fost crescute anticipat pentru a diminua efectul viitoarei reduceri.

Chisăliță consideră că, într-o economie funcțională, instituțiile statului ar trebui să ofere aceste explicații înainte de a prezenta public reducerea prețurilor drept un succes. În opinia sa, există riscul ca autoritățile să evidențieze doar economiile pe care le vor face șoferii după ieftinire, fără a arăta cât au pierdut aceștia în perioada în care motorina s-a scumpit.

Chisăliță susține că, atunci când prețurile cresc, statul încasează taxe mai mari, calculate în funcție de valoarea produsului, iar politicienii își pot consolida imaginea atunci când prețurile scad. În schimb, afirmă acesta, șoferii sunt cei care suportă costul scumpirilor, resimt efectele acestora prin creșterea prețurilor altor produse și sunt puși ulterior în situația de a aprecia revenirea motorinei la un nivel apropiat de cel normal. În opinia sa, acest mecanism reprezintă o formă de „cinism economic”, în care consumatorii suportă atât costurile problemei, cât și pe cele ale soluției prezentate ulterior.

Potrivit președintelui AEI, majorarea prețului motorinei se transmite rapid în întreaga economie deoarece transportatorii își actualizează costurile, distribuitorii își refac calculele, agricultorii includ cheltuielile suplimentare în prețuri, iar statul încasează taxe mai mari ca urmare a valorii crescute a carburanților.

În schimb, susține Chisăliță, atunci când motorina se ieftinește, efectele pozitive se propagă mult mai lent. Acesta afirmă că prețurile alimentelor nu scad imediat, tarifele de transport nu revin automat la nivelurile anterioare, iar produsele deja scumpite rămân, de regulă, la același preț.

În concluzie, președintele AEI susține că, chiar dacă prețul motorinei va coborî la aproximativ 10,35 lei/litru în urma intervenției statului, efectele economice generate de scumpirea anterioară nu vor dispărea. Potrivit lui, costurile suplimentare vor continua să se regăsească în cheltuielile companiilor, în facturile populației și în rata inflației.

În opinia sa, scumpirea se propagă rapid în economie, în timp ce ieftinirea rămâne adesea vizibilă doar la pompă, fără a se reflecta în prețurile celorlalte bunuri și servicii. Chisăliță consideră că, în aceste condiții, consumatorilor nu li se oferă o reducere reală, ci doar li se restituie o parte din majorarea de preț suportată anterior.

„Într-o economie normală, instituţiile ar trebui să ofere aceste răspunsuri înainte să se înceapă festivitatea politică a ieftinirii. În România, probabil vom primi comunicate triumfaliste despre câţi bani „economisesc” şoferii, fără să ni se spună câţi bani au pierdut prin scumpirile anterioare. La un preţ mai mare, statul încasează mai mult din taxele calculate în funcţie de valoarea produsului. Politicienii îşi construiesc imaginea de salvatori atunci când preţul coboară.

Toţi găsesc un avantaj. Mai puţin şoferul. Şoferului i se cere să plătească scumpirea, să suporte efectele ei în preţurile celorlalte produse şi apoi să mulţumească atunci când motorina revine aproape de nivelul normal. Este mecanismul perfect al cinismului economic: consumatorul finanţează problema, consumatorul plăteşte aparenta soluţie, iar la final tot consumatorului i se explică cât de mult a fost ajutat.

Aşadar, chiar dacă litrul va coborî la 10,35 lei, după această intervenţie a statului paguba produsă de creşterea anterioară nu dispare. Ea rămâne în costurile companiilor, în facturile populaţiei şi în inflaţie. Scumpirea se împrăştie în întreaga economie. Ieftinirea rămâne, de multe ori, doar pe panoul benzinăriei. Nu ni se oferă o reducere. Ni se returnează o parte dintr-o scumpire”, a punctat Chisăliță.