Scandal la Șantierul Naval Mangalia. Licitația a eșuat, iar programul navelor militare riscă întârzieri

Situația de la Șantierul Naval Mangalia complică unul dintre cele mai importante proiecte de înzestrare navală ale României. Prima licitație pentru vânzarea șantierului a trecut fără ofertanți, iar autoritățile oferă explicații diferite în timp ce termenul pentru utilizarea fondurilor europene se apropie.

Prima licitație pentru Șantierul Naval Mangalia s-a încheiat fără niciun ofertant

Compania germană Rheinmetall nu a participat la prima licitație organizată pentru vânzarea Șantierului Naval Mangalia, deși autoritățile anunțaseră anterior că proiectul ar urma să fie susținut prin programul european SAFE, în valoare de 920 de milioane de euro, destinat construirii a patru nave de patrulare.

Între timp, șantierul a intrat în faliment, iar ultimii 271 de angajați rămași au încheiat perioada de preaviz pe 15 iulie.

În luna aprilie, ministrul Apărării, Radu Miruță, declara că producția celor patru nave militare urma să fie realizată la Mangalia, considerând că acest proiect reprezintă soluția pentru salvarea șantierului.

„Cele patru nave de patrulare se vor produce la Şantierul Naval de la Mangalia, fiind jetonul care salvează acest şantier. Este singura variantă ca Şantierul Naval de la Mangalia 2 Mai, după ce a fost exemplu de manual despre cum statul român să-şi bată joc de el, să fie salvat”, susţinea Miruţă, în conferinţa de presă din 28 aprilie.

Miniștrii Apărării și Economiei oferă explicații diferite

După eșecul primei licitații, ministrul Apărării a fost întrebat de ce Rheinmetall nu a depus ofertă, însă a direcționat explicațiile către ministrul Economiei, Irineu Darău.

Acesta din urmă a precizat că statul român nu mai poate interveni direct în procesul de vânzare, deoarece deciziile aparțin administratorului judiciar CITR și grupului Damen, care controlează aproximativ 97% din masa credală a societății.

Potrivit ministrului Economiei, acestor entități le revine responsabilitatea privind continuarea operațiunilor și evitarea lichidării șantierului.

„În prezent, din punct de vedere juridic, drepturile decizionale cu privire la DSMa aparţin administratorului judiciar CITR şi Damen, care deţine în mod direct şi împreună cu societăţi afiliate circa 97% din masa credală (datorii, n.r.) declarată în procedura insolvenţei. Acestor entităţi le revine, aşadar, răspunderea pentru derularea ulterioară a operaţiunilor de la DSMa şi evitarea lichidării acesteia”, a transmis Darău.

Rheinmetall a considerat că șantierul este prea mare pentru proiectele sale

Irineu Darău a explicat că reprezentanții Rheinmetall au transmis oficial că dimensiunea activelor de la Mangalia depășește nevoile actuale ale companiei, care sunt concentrate pe producția militară.

În acest context, compania germană ar fi analizat participarea la licitație împreună cu grupul de transport maritim MSC. Potrivit ministrului, partenerul ar fi urmat să administreze componenta civilă și comercială a șantierului.

Ministrul Economiei a precizat că neparticiparea consorțiului la prima licitație ține exclusiv de strategia comercială a investitorilor și de modul în care au fost evaluate activele scoase la vânzare.

„În cadrul evaluărilor tehnice, concernul industrial Rheinmetall a semnalat oficial că dimensiunea totală a activelor de la Mangalia depăşeşte nevoile sale curente, concentrate strict pe zona de producţie militară. Din acest motiv, Rheinmetall a analizat participarea la licitaţie printr-un consorţiu comun cu gigantul transporturilor maritime MSC, entitate capabilă să preia şi să opereze componenta comercială/ civilă a şantierului. Faptul că acest consorţiu nu s-a înscris la prima strigare ţine strict de strategia comercială a investitorilor privaţi şi de analiza structurii de active scoase la vânzare”, a mai transmis ministrul.

Calendarul programului european pune presiune asupra autorităților

Următoarea licitație pentru vânzarea Șantierului Naval Mangalia este programată pentru 29 iulie, iar prețul de pornire rămâne de 184 de milioane de euro.

Întârzierea procesului de vânzare pune însă presiune asupra calendarului asumat de România pentru proiectul finanțat prin programul SAFE.

Conform obiectivelor stabilite, livrarea celor patru nave de patrulare trebuie să înceapă în 2028 și să fie finalizată până în 2030, pentru ca România să poată utiliza integral finanțarea europeană.