De ce aleg românii vacanțele din străinătate? Cum ar putea fi susținut turismul din România

Vacanțele în străinătate au devenit o alegere tot mai importantă pentru români, în condițiile în care prețurile și calitatea serviciilor sunt comparate atent. Aproape 4,9 miliarde de euro au fost cheltuite peste hotare în prima jumătate a anului, iar turismul intern resimte efectele acestei tendințe.

De ce aleg românii vacanțele din străinătate?

Românii au cheltuit aproape 4,9 miliarde de euro pentru vacanțe în afara țării în primele șase luni din 2026, iar deficitul extern al turismului a ajuns la 2,5 miliarde de euro. Datele prezentate de Banca Națională a României (BNR) indică o creștere a sumelor cheltuite de români peste hotare pentru vacanțe, comparativ cu primul semestru al anului precedent.

Economistul Adrian Codirlașu a explicat că, într-un context în care veniturile sunt administrate mai atent, turiștii compară costurile și calitatea serviciilor turistice din România cu cele oferite în alte state.

Potrivit lui, scăderea veniturilor determină românii să își optimizeze bugetele disponibile pentru vacanțe. În acest context, Bulgaria și Grecia pot reprezenta alternative mai avantajoase, deoarece în anumite situații turiștii pot găsi acolo prețuri mai mici și o calitate mai bună a serviciilor.

Codirlașu a mai arătat că aprecierea leului în termeni reali contribuie la această situație, întrucât anumite produse și servicii din străinătate pot ajunge să fie mai ieftine pentru români decât cele din România.

Conform lui, anumite servicii turistice din Bulgaria sau Grecia pot avea prețuri mai avantajoase decât cele practicate în România. Aprecierea leului în termeni reali poate face, astfel, unele cheltuieli externe mai accesibile pentru turiștii români și poate influența alegerea destinației de vacanță.

Pe de altă parte, transportul către destinațiile interne reprezintă un alt factor care influențează opțiunile turiștilor. Economistul consideră că durata mare a deplasărilor reduce atractivitatea anumitor zone turistice din România. Un exemplu este Valea Prahovei, unde deplasările pot dura mult în perioadele aglomerate. În opinia lui, drumurile insuficient modernizate, conectivitatea slabă și numărul limitat de rute ocolitoare sunt factori care afectează turismul intern.

„Scăzându-ne veniturile, automat trebuie să ne optimizăm bugetul pe care-l avem. Și cum sunt, probabil, prețuri mai mici în alte țări, sunt la Bulgaria sau Grecia.Unde, probabil, găsim calitate mai bună la prețuri mai mici. Leul s-a apreciat în termeni reali și, prin urmare, da, anumite lucruri de afară sunt mai ieftine decât în România”, explică Codirlașu .

Cum ar putea fi susținut turismul din România?

Dan Anghelescu, membru al Consiliului Director al Asociației Naționale a Agențiilor de Turism (ANAT), consideră că reducerea valorii voucherelor de vacanță a diminuat interesul românilor pentru sejururile în țară. El a explicat că interesul firesc al oamenilor este orientat către destinații externe, culturi, gastronomie și peisaje din alte țări.

În opinia sa, reducerea dezechilibrului din turism presupune atragerea unui număr mai mare de vizitatori străini. Pentru promovarea internațională a obiectivelor turistice românești sunt necesare însă resurse financiare mai consistente și specialiști capabili să construiască și să deruleze campanii eficiente pe piețele externe.

Reprezentantul ANAT a indicat potențialul unor obiective precum mănăstirile, Maramureșul, Palatul Parlamentului și Castelul Peleș, care ar putea fi promovate mai intens în străinătate.

O altă măsură necesară este, potrivit lui Dan Anghelescu, corelarea la nivel național a promovării evenimentelor locale. Informațiile transmise de primării ar trebui să poată fi preluate și utilizate în campanii de promovare, la târguri internaționale și prin structurile de promovare turistică.

El a dat exemplul Craiovei, care își promovează târgul prin comunicate de presă și articole, însă aceste informații nu sunt preluate mai departe în mod suficient în activitățile de promovare realizate la nivel național. În opinia sa, calendarul evenimentelor ar trebui centralizat și structurat astfel încât acestea să poată fi promovate și la nivel internațional.

Anghelescu consideră că această coordonare reprezintă una dintre măsurile simple care ar putea ajuta turismul românesc, în timp ce problemele mai complicate sunt legate de identificarea resurselor financiare și a oamenilor creativi necesari pentru promovare.

Anghelescu a propus implicarea Organizațiilor de Management al Destinației în promovarea târgurilor, festivalurilor și a altor evenimente. El apreciază că o cooperare mai clară între autoritățile locale, Ministerul Turismului și celelalte instituții ar putea contribui la creșterea vizibilității ofertelor turistice interne.

Reprezentantul ANAT consideră, de asemenea, că Ministerul Turismului ar trebui să aibă o implicare mai importantă în relația cu celelalte ministere și cu autoritățile locale. El a arătat că ministerul a creat pe site-ul propriu mai multe rute turistice și circuite pe care le consideră foarte frumoase, însă acestea nu sunt suficient cunoscute, deoarece foarte puțini oameni accesează site-ul instituției.

Potrivit lui, ieșirea banilor din țară poate afecta investițiile în hoteluri și pensiuni, locurile de muncă și veniturile fiscale. În același timp, costurile fixe mai mari, inclusiv cele pentru energie, salarii și taxe, pun presiune asupra operatorilor din turism și pot contribui la închiderea afacerilor mici.

Anghelescu a explicat că, în lipsa banilor cheltuiți de turiștii români sau de cei străini, serviciile riscă să devină din ce în ce mai slabe deoarece nu vor exista suficiente fonduri pentru investiții și renovări. În același timp, restaurantele ar putea fi nevoite să opereze cu meniuri mai sărace și cu produse de o calitate inferioară, pentru a putea menține prețurile sub control.

„E o problemă care la noi nu funcționează. Craiova își promovează târgul cât poate, dă un comunicat de presă și 4 articole, dar mai departe Ministerul, când merge la târguri sau când face filmulețe de promovare, care oricum nu există, când au diferite campanii, acolo trebuie punctat. Calendarul de evenimente trebuie să fie centralizat. (…) Trebuie cumva structurat să se poată anunța și internațional. Astea sunt lucrurile simple. Lucrurile complicate sunt să găsim bani și oameni creativi.

Ministerul Turismului ar trebui să fie mai bine băgat în seamă de celelalte ministere. Pentru că nu e băgat în seamă de celelalte ministere foarte mult. Sau de autoritățile locale. Dar trebuie să le spună cineva. Uite, de exemplu, Ministerul Turismului a făcut niște rute care sunt pe site-ul lor și care sunt niște circuite foarte frumoase multe dintre ele. Dar nu știe nimeni de ele. Adică ele sunt pe site-ul ministerului. Dar cine intră pe site-ul ministerului? Nimeni niciodată”, este de părere Anghelescu.