Cât ar rezista românii fără salariu. Aproape jumătate nu și-ar putea acoperi cheltuielile mai mult de o lună, potrivit BCR

Aproape jumătate dintre români spun că nu și-ar putea acoperi cheltuielile pentru mai mult de o lună dacă și-ar pierde principala sursă de venit, arată un studiu realizat de Cult Market Research și prezentat de BCR. În același timp, patru din zece respondenți consideră că au cunoștințe financiare ridicate sau foarte ridicate, deși rezultatele unui test realizat după metodologia europeană arată o diferență importantă între percepție și nivelul efectiv de cunoștințe.

48% dintre români nu și-ar putea acoperi cheltuielile mai mult de o lună

Una dintre principalele concluzii ale cercetării este vulnerabilitatea financiară a unei părți importante a populației.

Potrivit studiului, 48% dintre respondenți declară că, dacă și-ar pierde principala sursă de venit, nu ar putea să își acopere cheltuielile pentru o perioadă mai mare de o lună.

Pentru evaluarea cunoștințelor financiare, respondenții au primit întrebări construite pe aceleași teme și după aceeași metodologie utilizată în Flash Eurobarometrul privind competențele financiare.

Scorul mediu obținut la testul format din 12 întrebări a fost de 7,53, echivalentul unei note de 6,28 din 10. Deși 40% dintre participanți își evaluează cunoștințele financiare drept ridicate sau foarte ridicate, numai unul din cinci a reușit să răspundă corect la cel puțin 10 dintre cele 12 întrebări. Doar 3% au oferit răspunsul corect la toate întrebările.

Întrebările la care românii au cele mai mari probleme

Cel mai dificil subiect s-a dovedit a fi relația dintre dobânzi și prețul obligațiunilor.

La întrebarea privind ce se întâmplă, de regulă, cu prețul obligațiunilor atunci când dobânzile din piață cresc, numai 15% dintre români au indicat răspunsul corect: prețul obligațiunilor scade. Media europeană este de 20%.

O altă problemă este înțelegerea efectului inflației asupra banilor. Întrebați ce vor putea cumpăra după un an cu aceeași sumă ținută acasă, în condițiile unei creșteri a prețurilor cu 2%, 47% au răspuns corect că vor putea cumpăra mai puțin. Media la nivelul Uniunii Europene este de 65%.

Românii obțin însă rezultate mai bune în alte zone: 82% știu cum să reacționeze la o tentativă de fraudă online, 85% înțeleg efectul creșterii euro asupra prețurilor, iar 77% cunosc efectul inflației asupra economiilor.

Cei mai încrezători în propriile cunoștințe au rezultate mai slabe

Studiul identifică și un decalaj între percepția respondenților asupra propriilor cunoștințe și rezultatele obținute.

Dintre cei care consideră că au cunoștințe financiare foarte ridicate, numai 12% reușesc să obțină cel puțin 10 răspunsuri corecte din 12, iar scorul mediu este de 7,2.

În schimb, dintre respondenții care își apreciază nivelul drept mediu, 23% ating pragul de cel puțin 10 răspunsuri corecte, iar scorul mediu ajunge la 7,9.

Nicoleta Deliu Pașol, Head of Communication & CSR în cadrul BCR, explică:

„Pentru că folosim banii în fiecare zi, confundăm familiaritatea cu înțelegerea. Știm lucruri de bază și începem să învățăm noțiuni economice teoretice, precum inflația și deficitul, dar aceasta nu înseamnă neapărat că înțelegem toate consecințele financiare ale deciziilor legate de bani pe care le luăm în fiecare zi.

Pentru mulți dintre noi, educația financiară nu a fost ceva ce am învățat sistematic. Am învățat de la părinți, din experiență și, de cele mai multe ori, din propriile greșeli. De aceea, am construit un test care creează obișnuință cu metodologia, temele și întrebările Eurobarometrului, astfel încât să înțelegem ce știm și ce avem de aprofundat.

Prin Naționala de Edu Fin o să continuăm să aducem conversația despre bani mai aproape de oameni, să învățăm împreună și să ridicăm România de pe ultimul loc în Flash Eurobarometrul de anul viitor privind competențele financiare”.

Românii sunt mai disciplinați decât media europeană la unele capitole

Studiul indică și câteva rezultate favorabile. Aproximativ 63% dintre respondenți spun că analizează atent dacă își permit un produs înainte să îl cumpere, față de o medie europeană de 51%.

Totodată, 57% dintre români își monitorizează cheltuielile, comparativ cu 49% la nivel european.

Diferența este și mai mare în privința planurilor pe termen lung: 47% dintre respondenții români spun că își stabilesc obiective financiare pe termen lung, față de 21% la nivelul Uniunii Europene.

Un român din patru nu are economii pentru situații neprevăzute

Datele ultimului Eurobarometru privind educația financiară arată însă că unul din patru români nu dispune deloc de economii pentru situații neprevăzute. La nivel european, proporția este de aproximativ unul din șase.

Doar unul din șapte români dispune de o rezervă financiară suficientă pentru cel puțin șase luni, comparativ cu unul din trei europeni.

În plus, 61% dintre români au puțină încredere sau nu au deloc încredere că vor dispune de suficienți bani pentru a trăi confortabil la pensie.

19% dintre români se informează despre bani de pe ChatGPT

Cercetarea arată și o schimbare în modul în care românii caută informații despre economie și finanțe.

Televiziunea rămâne principala sursă, fiind indicată de 46% dintre respondenți. Urmează băncile și alte instituții financiare, cu 33%, și site-urile instituțiilor publice precum BNR, Ministerul Finanțelor sau ASF, cu 28%.

În același timp, 19% dintre respondenți spun că au folosit ChatGPT pentru a se informa despre economie și finanțe. Procentul este mai mare decât cel al persoanelor care folosesc TikTok în acest scop, de 14%, și decât cel al românilor care au participat la cursuri sau programe de educație financiară, de 13%.

Studiul mai arată că 96% dintre respondenți au aflat ceva nou despre economie sau finanțe în ultimele șase luni, iar 91% spun că au făcut cel puțin o schimbare de comportament. Cele mai frecvente sunt monitorizarea mai atentă a cheltuielilor, indicată de 59%, reducerea sau reorganizarea cheltuielilor, de 54%, compararea prețurilor înainte de cumpărături, de 37%, și economisirea mai mult sau mai regulat, de 34%.

Cum a fost realizat studiul

Cercetarea a fost realizată de Cult Research printr-o anchetă sociologică online, cantitativă, pe un eșantion de 500 de respondenți, reprezentativ la nivel național pentru populația urbană. Marja de eroare este de ±4,3%.

Scorul de alfabetizare financiară a fost calculat în funcție de numărul răspunsurilor corecte la cele 12 întrebări din test.