ChatGPT a ajuns profesor de finanțe pentru români. Ce au arătat testele

ChatGPT a devenit o sursă de informare despre economie și finanțe mai folosită de români decât TikTok, potrivit unui studiu prezentat joi de Banca Comercială Română (BCR), realizat de Cult Market Research.

Românii se cred buni la bani. Doar 3% au trecut testul cu toate răspunsurile corecte

Aproape 20% dintre respondenți spun că s-au informat despre economie și finanțe cu ajutorul ChatGPT. Procentul este mai mare decât cel al românilor care apelează la TikTok pentru astfel de informații, respectiv 14%.

ChatGPT depășește, ca sursă de informare, și participarea la cursuri sau programe de educație financiară. Televiziunea rămâne însă principala sursă de informații economice și financiare pentru români, fiind menționată de 46% dintre respondenți. Pe următoarele poziții se află băncile și alte instituții financiare, cu 33%, și site-urile instituțiilor publice, precum Banca Națională a României, Ministerul Finanțelor sau Autoritatea de Supraveghere Financiară, cu 28%.

Datele arată însă că accesul la informații nu este însoțit întotdeauna de un nivel corespunzător de pregătire financiară. Potrivit ultimului Eurobarometru privind educația financiară, unul din patru români nu are economii pentru situații neprevăzute, în comparație cu unul din șase europeni. Doar unul din șapte români dispune de o rezervă financiară care să acopere șase luni sau mai mult, în timp ce la nivelul Uniunii Europene proporția este de unul din trei.

În același timp, 61% dintre români afirmă că au puțină încredere sau nu au deloc încredere că vor avea suficienți bani pentru a trăi confortabil la pensie. Studiul BCR indică și o vulnerabilitate legată de pierderea veniturilor: jumătate dintre participanți spun că nu și-ar putea acoperi cheltuielile pentru mai mult de o lună dacă și-ar pierde principala sursă de venit.

Testul care arată cât de bine cunosc românii banii

Pentru a evalua mai exact nivelul de pregătire financiară, participanții la studiu au primit aceleași teme și au fost supuși aceleiași metodologii folosite în Flash Eurobarometrul privind competențele financiare. Scopul a fost de a vedea cum s-ar descurca românii dacă ar răspunde la întrebările folosite de Comisia Europeană.

Rezultatele indică o diferență între modul în care oamenii își apreciază propriile cunoștințe și performanța efectivă la test. Scorul mediu obținut la cele 12 întrebări a fost de 7,53 răspunsuri corecte, echivalentul notei 6,28 din 10. Cu toate acestea, 40% dintre respondenți consideră că au cunoștințe financiare ridicate sau foarte ridicate.

Doar unul din cinci participanți reușește să răspundă corect la cel puțin 10 dintre cele 12 întrebări. Procentul celor care rezolvă corect întregul test este de numai 3%. Datele indică astfel o diferență între nivelul de încredere declarat de respondenți și rezultatele obținute la întrebările de evaluare.

Două dintre întrebări au înregistrat cele mai mici procente de răspunsuri corecte. Prima se referă la relația dintre dobânzile de pe piață și prețul obligațiunilor. Atunci când dobânzile cresc, prețul obligațiunilor scade, acesta fiind răspunsul corect. Doar 15% dintre români au ales această variantă, față de 20% media europeană.

Inflația și obligațiunile, printre cele mai dificile întrebări

A doua întrebare cu un nivel redus de răspunsuri corecte vizează efectul creșterii prețurilor asupra banilor păstrați în numerar. Participanții au fost întrebați ce vor putea cumpăra peste un an cu aceeași sumă de bani dacă păstrează banii acasă, iar prețurile cresc cu 2% pe an.

Răspunsul corect este că vor putea cumpăra mai puține lucruri decât în prezent. Doar 47% dintre români au identificat corect această variantă, comparativ cu 65% dintre respondenții din Uniunea Europeană.

Rezultatele sunt mai bune în cazul unor situații financiare cu care oamenii se pot confrunta direct. Astfel, 82% dintre români știu cum să reacționeze atunci când se confruntă cu o tentativă de fraudă pe internet. De asemenea, 85% înțeleg efectul creșterii euro asupra prețurilor, iar 77% înțeleg modul în care inflația le influențează economiile.

Studiul evidențiază, astfel, diferențe între cunoștințele practice și cele care presupun înțelegerea unor mecanisme economice mai abstracte. Românii obțin rezultate mai bune la întrebările legate de situații cu care sunt familiarizați, în timp ce concepte precum relația dintre dobânzi și obligațiuni sau efectul inflației asupra puterii de cumpărare generează mai multe răspunsuri greșite.

Diferența dintre încrederea declarată și rezultatele testului

Datele studiului sunt puse în legătură cu efectul Dunning-Kruger, o distorsiune cognitivă prin care persoanele cu un nivel mai redus de competență într-un anumit domeniu tind să își supraevalueze abilitățile. La polul opus, persoanele cu un nivel mai ridicat de competență pot avea tendința de a-și subestima performanța în raport cu ceilalți.

Conceptul a fost descris în 1999 de psihologii sociali David Dunning și Justin Kruger, de la Universitatea Cornell, într-un studiu publicat în Journal of Personality and Social Psychology. Cercetarea a analizat performanța participanților în domenii precum umorul, logica și gramatica. Rezultatele au arătat că persoanele cu scoruri reduse își evaluau performanța peste nivelul real, în timp ce participanții cu rezultate ridicate își subestimau ușor poziția relativă.

Aceeași diferență dintre percepția asupra propriilor cunoștințe și rezultatele efective apare și în datele studiului BCR. Dintre respondenții care își consideră cunoștințele financiare foarte ridicate, doar 12% ating pragul de cel puțin 10 răspunsuri corecte din 12. Scorul mediu al acestui grup este de 7,2 răspunsuri corecte.