Cifra care arată cât de greu au ajuns să trăiască românii de la o lună la alta

Pentru tot mai mulți români, veniturile lunare sunt suficiente doar pentru acoperirea cheltuielilor curente. Banii se termină înainte de sfârșitul lunii, iar economiile sunt tot mai rare pentru o parte importantă a populației. Datele unui studiu arată că doar 8,7% dintre români au reușit să pună bani deoparte în ultimul an.

Ce se întâmplă după ce românii își plătesc facturile. Datele arată o situație dificilă

Situația financiară a gospodăriilor este influențată de creșterea prețurilor, care a redus sumele disponibile după plata cheltuielilor necesare. Pentru multe familii, bugetul lunar nu mai permite constituirea unor rezerve pentru situații neprevăzute sau pentru perioada de după pensionare.

Potrivit studiului „Consumer Sentiment România”, realizat de MKOR, numai aproximativ unul din zece români a reușit să economisească în ultimele 12 luni. În același timp, aproape jumătate dintre respondenți au ajuns fie să folosească banii strânși anterior, fie să se împrumute pentru a-și putea acoperi cheltuielile.

Pentru 25% dintre cei chestionați, veniturile au fost suficiente doar pentru plata cheltuielilor de bază. Un alt sfert dintre respondenți au recurs la economiile acumulate în trecut, în timp ce 23% au făcut datorii pentru a putea acoperi costurile lunare.

Facturile și cheltuielile curente reduc posibilitatea de a economisi

Presiunea exercitată de cheltuielile lunare este ilustrată și de mărturiile persoanelor intervievate. O femeie din Iași a explicat că nivelul facturilor face dificilă păstrarea unor bani pentru economii.

„Gazul este foarte scump, lumina este foarte scumpă, apa este scumpă. Eu plătesc 800 de lei. De unde să mai pui în casă și să mai pui și bani deoparte?”, a spus o femeie din Iași pentru tvrinfo.ro

Potrivit sociologului Bogdan Iancu, veniturile provenite din muncă nu mai oferă pentru cea mai mare parte a populației un nivel suficient de siguranță financiară. El consideră că această situație reprezintă o problemă importantă pentru populație.

„În general, doar munca nu reușește să aducă securitate economică pentru cea mai mare parte a populației, ceea ce este, în sine, o problemă destul de acută”, a explicat sociologul.

Doar unul din zece români își permite să economisească

Bogdan Iancu a legat situația și de evoluția politicilor salariale și de taxare din ultimele decenii. În opinia sa, diferențele de venit ar fi putut fi reduse printr-un sistem de impozitare progresivă a veniturilor.

„Mai spune ceva despre direcția în care au mers politicile salariale și de taxare în ultimele decenii. După părerea mea, o astfel de problemă ar fi putut fi rezolvată dacă ar fi existat un consens privind impozitarea progresivă a veniturilor, pentru că de aici vine decalajul atât de mare. De aceea, doar unul din zece români își permite să economisească”, a afirmat Bogdan Iancu.

Pentru persoanele care depind de pensie, nivelul veniturilor lunare reprezintă o altă problemă. Întrebată de ce sumă ar avea nevoie pentru un trai decent, o pensionară din Iași a indicat o valoare considerabil mai mare decât pensia pe care o primește în prezent. „Cel puțin 4.500 sau 5.000 de lei. Eu am 2.800 de lei”, a explicat o pensionară.

Trei din patru români se tem că pensia de stat nu va fi suficientă

Lipsa posibilității de a economisi este asociată și cu îngrijorarea privind perioada pensionării. Conform studiului, trei din patru români nu cred că pensia de stat le va permite să mențină un nivel de trai decent.

Datele oficiale privind pensiile indică niveluri diferite în funcție de categoria de pensie și de zona din țară. În iulie 2026, pensia medie pentru întregul sistem public a fost de 2.785 de lei.

Pentru sistemul asigurărilor sociale de stat, valoarea medie a pensiei a fost de 2.821 de lei. Aceasta este valoarea utilizată în statisticile întocmite la nivelul județelor. În cazul pensionarilor pentru limită de vârstă, media a ajuns la 3.117 lei, potrivit datelor Casei Naționale de Pensii Publice.

Diferențele dintre pensiile medii sunt însă considerabile atunci când sunt analizate la nivel teritorial. Valorile variază semnificativ de la o zonă la alta, ceea ce înseamnă că nivelul veniturilor primite de pensionari diferă în funcție de județ sau de sector.

În Sectorul 1 al Capitalei, pensia medie era de 4.132 de lei, în timp ce în județul Botoșani valoarea ajungea la 2.229 de lei. Între cele două valori exista o diferență de 1.903 lei pe lună.

Diferențe importante între pensiile din județele României

Mai multe județe depășeau media națională a pensiei din sistemul asigurărilor sociale de stat. Hunedoara avea o pensie medie de 3.494 de lei, în timp ce în Gorj valoarea era de 3.312 lei. În Constanța, pensia medie ajungea la 3.021 de lei. Aceste valori se situau peste media de 2.821 de lei aferentă sistemului asigurărilor sociale de stat.

Situația este diferită în județele în care numărul pensionarilor îl depășește pe cel al persoanelor salariate. Specialiștii atrag atenția asupra presiunii pe care această structură demografică și economică o poate exercita asupra sistemului de pensii.

Casele teritoriale de pensii din astfel de zone depind de redistribuirea sumelor colectate în regiunile în care există un număr mai mare de angajați.

Flavius Jakubowicz a explicat mecanismul prin care sunt susținute aceste zone

„Pentru acele județe, casele de asigurări beneficiază exclusiv de ajutor prin redistribuirea banilor de la centru, de la București”, a explicat Flavius Jakubowicz.

Potrivit sociologului, analiza nu ar trebui să se limiteze la raportul dintre numărul pensionarilor și cel al angajaților. În evaluarea situației ar trebui luat în calcul și volumul muncii productive realizate în economie.

„Nu aș spune că trebuie să ne uităm neapărat la numărul de oameni, ci la orele productive pe care nu le mai avem în economie. Într-adevăr, am compensat un pic cu formalismul salariilor pe hârtie, nu suficient”, a adăugat Flavius Jakubowicz.

România se află printre statele UE cu pensii medii reduse

Diferențele nu apar doar între județele României, ci și în comparație cu celelalte state membre ale Uniunii Europene. În termeni nominali, România se află printre țările europene cu cele mai mici pensii medii.

Datele Eurostat pentru anul 2023 arată că pensia medie brută anuală pentru limită de vârstă în Uniunea Europeană a fost de 17.321 de euro. Suma corespunde unei valori medii de aproximativ 1.443 de euro pe lună.

România s-a aflat printre statele în care pensia medie anuală a fost mai mică de 8.000 de euro. Diferențele sunt semnificative și în raport cu unele dintre cele mai dezvoltate economii europene.

În Germania, suma primită lunar de un senior este de cel puțin trei ori mai mare decât nivelul înregistrat în România. În Austria, pensia medie depășește 2.000 de euro pe lună.

La polul opus în Uniunea Europeană s-a aflat Bulgaria, unde pensia medie brută anuală pentru limită de vârstă a fost de 4.479 de euro în 2023. Comparațiile dintre statele europene se modifică atunci când valorile sunt ajustate în funcție de puterea de cumpărare și de nivelul costurilor de trai.