România, în „îngheț economic”. Ce se întâmplă cu prețurile și banii românilor

România a intrat oficial în stagflație, pe fondul stagnării activității economice în 2026 și al unei inflații care continuă să afecteze consumul și competitivitatea economică, susține economistul Adrian Negrescu.

Ce se întâmplă cu economia României: stagnare, inflație și un risc care se apropie

România se confruntă cu stagflație, marcată de stagnarea economiei și inflație ridicată. Posibilele scumpiri la energie din această toamnă ar putea prelungi perioada de blocaj economic până în a doua jumătate a lui 2027, în timp ce mediul de business continuă să reziste presiunilor economice.

„România a intrat, oficial, în stagflație, cu o stagnare a activității economice în 2026 și cu o inflație care continuă să afecteze puternic consumul și competitivitatea economică. Estimările privind creșterea prețurilor în zona de energie din această toamnă (curent, gaze, gigacalorie, apă) riscă să prelungească acest îngheț economic până în al doilea semestru din 2027, arată o analiză Frames.

Singura veste bună este că economia supraviețuiește tuturor provocărilor, reziliența mediului de business fiind una remarcabilă având în vedere condițiile macroeconomice, de la fiscalitatea impredictibilă la inflația ridicată, dinamica negativă a vânzărilor și accentuarea blocajului financiar”, a transmis economistul Adrian Negrescu.

Potrivit analiștilor de la Frames, evoluțiile din perioada următoare vor fi esențiale pentru a stabili dacă economia României va încheia anul 2026 pe zero sau pe minus. Un prim reper îl reprezintă comunicatul Institutului Național de Statistică din 9 octombrie, care va include a doua variantă provizorie pentru trimestrul al doilea, urmată de estimarea-semnal pentru trimestrul al treilea. Datele privind evoluția economiei vor indica dacă stagnarea se menține sau dacă activitatea economică intră pe o traiectorie descendentă.

Datele INS și riscul revenirii discuției despre recesiune

Potrivit analizei Frames, o scădere a seriei ajustate sezonier față de trimestrul precedent ar readuce în atenție posibilitatea unei recesiuni tehnice. Evoluția indicatorilor statistici va avea astfel un rol important în evaluarea situației economice de la finalul anului.

Un al doilea reper este reprezentat de ședința Băncii Naționale a României din 8 octombrie și, în special, de ritmul dezinflației din trimestrul al patrulea. Evoluția inflației va influența inclusiv momentul în care ar putea apărea o eventuală relaxare a politicii monetare.

Dacă inflația va coborî spre nivelul de 6% proiectat de banca centrală, primul semnal privind o posibilă relaxare monetară ar putea apărea spre finalul anului. În schimb, menținerea inflației peste 7% ar putea împinge o astfel de decizie în 2027.

Un asemenea scenariu ar însemna și menținerea costurilor ridicate ale creditării pentru companii, ceea ce ar continua să pună presiune asupra activității economice. Potrivit analizei citate, costul creditului pentru firme ar putea rămâne prohibitiv încă un an dacă inflația nu încetinește suficient.

Fondurile europene, principalul sprijin pentru investiții

Al treilea reper indicat de analiștii Frames, considerat cel mai important pentru evoluția creșterii economice, este ritmul de absorbție a fondurilor europene. Investițiile reprezintă una dintre principalele componente care mai susțin economia în condițiile actuale.

Formarea brută de capital fix a înregistrat o creștere de 10,9%, fiind singura componentă menționată în comunicatul INS care are o evoluție pozitivă semnificativă. Potrivit analizei Frames, această creștere nu este generată de investițiile private.

Avansul este atribuit execuției publice finanțate din fonduri europene. Astfel, investițiile susținute prin finanțarea europeană reprezintă, potrivit analiștilor citați, principalul element care menține economia pe zero, în locul unei evoluții negative.

Evoluția activității economice va depinde, în perioada următoare, de datele statistice privind trimestrele al doilea și al treilea, de dinamica inflației și de ritmul în care sunt absorbite fondurile europene.