Românii cumpără din ce în ce mai puțin. Scăderea vânzărilor a ajuns la 7,2% pentru unele produse

România a înregistrat în iulie 2026 cea mai puternică scădere a vânzărilor cu amănuntul dintre statele Uniunii Europene pentru care există date. Volumul produselor cumpărate de populație s-a redus cu 5,7% față de aceeași lună din 2025. Datele Eurostat arată însă că încasările magazinelor pot crește pe fondul inflației, chiar dacă românii cumpără mai puține produse.

Scăderea vânzărilor din România a ajuns la 5,7% în iulie

Scăderea vânzărilor din România s-a reflectat direct în cantitatea produselor achiziționate de populație, care a fost în iulie 2026 cu 5,7% mai mică decât în aceeași perioadă a anului trecut. Acesta a fost cel mai sever declin al comerțului cu amănuntul raportat în rândul statelor membre ale Uniunii Europene pentru care au fost disponibile informații.

Diferența față de evoluția înregistrată la nivel european este semnificativă. În timp ce volumul vânzărilor s-a contractat în România, comerțul cu amănuntul a avansat cu 1% în Uniunea Europeană și cu 0,6% în zona euro.

Datele publicate vineri de Eurostat indică o tendință care nu poate fi explicată printr-o singură fluctuație lunară. Volumul comerțului cu amănuntul din România a fost mai mic decât cel din anul precedent în fiecare lună începând din februarie.

Scăderile anuale consemnate de Eurostat au fost:

• februarie: minus 7,1%;
• martie: minus 2,6%;
• aprilie: minus 5,8%;
• mai: minus 4,4%;
• iunie: minus 6,9%;
• iulie: minus 5,7%.

Comerțul cu amănuntul din România a rămas astfel în declin timp de șase luni consecutive. Evoluția a fost diferită de cea observată în majoritatea economiilor europene, unde vânzările au continuat să crească.

În iulie, numai patru dintre statele membre pentru care Eurostat a publicat date au consemnat reduceri anuale ale volumului vânzărilor.

România a ocupat ultima poziție, cu un recul de 5,7%. Au urmat Germania, unde scăderea a fost de 2,5%, Italia, cu 1%, și Spania, cu 0,7%.

Cele mai importante creșteri au fost raportate în Cipru, unde volumul vânzărilor a avansat cu 8,6%, Letonia, cu 7,1%, și Suedia, cu 6,4%.

Datele privind comerțul sunt relevante și în raport cu evoluția prețurilor, deoarece România a avut simultan cea mai ridicată inflație din Uniunea Europeană. Rata anuală armonizată a inflației a ajuns la 8,2% în iulie, în timp ce media UE a fost de 3%.

România se confruntă astfel cu două evoluții nefavorabile: prețurile cresc într-un ritm mult mai rapid decât media europeană, iar cantitatea produselor cumpărate de populație înregistrează cel mai accentuat declin din UE.

Volumul cifrei de afaceri nu indică direct încasările magazinelor

Indicatorul folosit de Institutul Național de Statistică, denumit „volumul cifrei de afaceri din comerțul cu amănuntul”, poate fi interpretat greșit dacă nu este luată în calcul metodologia statistică.

Acesta nu arată în mod direct valoarea în lei înregistrată la casele de marcat. Calculul este realizat la prețuri comparabile, astfel încât efectul scumpirilor să fie eliminat, iar rezultatul să reflecte evoluția cantității de bunuri vândute.

În aceste condiții, valoarea nominală a încasărilor poate crește chiar și atunci când volumul vânzărilor se reduce. Magazinele pot comercializa mai puține produse, dar la prețuri suficient de mari pentru ca valoarea totală a bonurilor să depășească nivelul anterior.

Diferența poate fi explicată printr-un calcul simplificat. Dacă sunt vândute 100 de produse la un preț mediu de 100 de lei, încasarea ajunge la 10.000 de lei. Dacă volumul se reduce ulterior cu 5,7%, iar prețul mediu crește cu 8,2%, magazinul comercializează aproximativ 94 de produse, dar poate încasa puțin peste 10.000 de lei.

Exemplul are exclusiv un rol ilustrativ. Inflația generală nu poate fi aplicată automat volumului comerțului, deoarece rezultatele sunt influențate de structura bunurilor, ponderea fiecărei categorii, promoții și diferențele dintre prețuri. Calculul explică însă de ce reducerea volumului nu înseamnă obligatoriu și o scădere identică a încasărilor exprimate în lei.

Aceeași distincție trebuie făcută și în analiza rezultatelor financiare raportate de companiile din retail. Veniturile unui comerciant pot fi susținute de inflație, de inaugurarea unor magazine sau de dezvoltarea vânzărilor online, chiar dacă vânzările comparabile în termeni reali rămân slabe.

Vânzările de carburanți, alimente și produse nealimentare au scăzut simultan

Datele Institutului Național de Statistică prezintă separat evoluția celor trei categorii principale care formează comerțul cu amănuntul din România.

Calculat ca serie brută, volumul cifrei de afaceri din comerțul cu amănuntul a fost în iulie cu 6,2% sub nivelul raportat în aceeași lună din 2025. Reduceri au fost înregistrate în toate categoriile importante:

• carburanți pentru autovehicule: minus 7%;
• produse nealimentare: minus 6,4%;
• alimente, băuturi și tutun: minus 5,4%.

În seria ajustată în funcție de numărul zilelor lucrătoare și de sezonalitate, scăderea anuală a fost de 6,1%. Vânzările de produse nealimentare s-au redus cu 6,7%, cele de alimente, băuturi și tutun cu 5,8%, iar cele de carburanți cu 4,4%.

Diferențele dintre indicatorii comunicați de INS și cei publicați de Eurostat sunt determinate de metodele de ajustare și de modul de construire a seriilor statistice. Comparațiile dintre statele membre trebuie realizate pe baza datelor Eurostat, în timp ce cifrele INS oferă informații detaliate despre structura comerțului din România.

Prețurile alimentelor au crescut cu 5,03%, iar serviciile s-au scumpit cu 13,67%

Evoluția prețurilor a fost diferită de la o categorie la alta, deși rata anuală a inflației a ajuns în iulie la 8,2%, potrivit INS. Mărfurile alimentare s-au scumpit în medie cu 5,03%, mărfurile nealimentare cu 7,93%, iar tarifele serviciilor au crescut cu 13,67%.

Procentele nu pot fi comparate direct cu reducerea volumului vânzărilor, dar indică presiunea exercitată asupra bugetelor gospodăriilor. Chiar și în categoriile în care ritmul scumpirilor a încetinit, prețurile au rămas considerabil peste nivelurile din vara anului trecut.

Situația este relevantă în special pentru alimente. Volumul cumpărăturilor a scăzut cu 5,4% în seria brută, în timp ce prețurile produselor alimentare au crescut cu aproximativ 5%. Astfel, o familie poate achita aproape aceeași sumă sau chiar mai mult, deși cumpără o cantitate mai mică de produse.

În cazul carburanților, reducerea volumului poate fi asociată atât cu prețurile mai mari ale alimentărilor, cât și cu limitarea deplasărilor sau cu achiziționarea unor cantități mai mici la fiecare oprire la stația de alimentare.

Pentru produsele nealimentare, scăderea indică, de regulă, amânarea cumpărăturilor care nu sunt considerate urgente. În această categorie intră îmbrăcămintea, electrocasnicele, mobilierul, electronicele și produsele destinate locuinței.

Creșterea lunară de 0,8% nu recuperează declinul față de 2025

Raportat la iunie, volumul comerțului cu amănuntul din România a crescut în iulie cu 0,8%, după ajustarea sezonieră. Evoluția a fost mai bună decât cea înregistrată în Uniunea Europeană, unde indicatorul a scăzut cu 0,4% de la o lună la alta.

Datele INS arată că vânzările de carburanți au avansat cu 2,2% față de iunie, iar cele de alimente, băuturi și tutun au crescut cu 0,9%. Segmentul produselor nealimentare a rămas în declin, cu o reducere de 0,1%.

Avansul lunar nu compensează pierderea acumulată față de anul trecut. Volumul vânzărilor din România scăzuse în iunie cu 1,3% comparativ cu luna mai, potrivit Eurostat, iar creșterea de 0,8% din iulie a recuperat numai o parte din acel recul.

Comerțul cu amănuntul a scăzut cu 5,7% în primele șapte luni

În intervalul ianuarie–iulie 2026, volumul comerțului cu amănuntul s-a redus cu 5,7% ca serie brută și cu 5,8% ca serie ajustată, comparativ cu primele șapte luni din 2025.

În seria brută, cel mai mare declin a fost înregistrat de produsele nealimentare, cu 7,2%. Vânzările de carburanți au scăzut cu 4,5%, iar cele de alimente, băuturi și tutun s-au redus cu 4,4%.

În seria ajustată, volumul vânzărilor de produse nealimentare a coborât cu 7,4%. Alimentele au consemnat un recul de 4,5%, iar carburanții, unul de 2,9%.

Slăbirea consumului este prezentă, potrivit acestor date, în toate segmentele analizate. Gospodăriile au cumpărat mai puține produse de consum curent, au redus achizițiile de bunuri nealimentare și au diminuat consumul de carburanți.

BNR arată că reducerea consumului privat afectează economia

Banca Națională a României arată, în cel mai recent Raport asupra inflației, că slăbirea economiei a fost provocată, din perspectiva cererii, de contracția consumului privat.

Consumul populației și-a menținut evoluția nefavorabilă. În același timp, investițiile și exporturile au continuat să crească, însă într-un ritm mai moderat.

Reducerea comerțului cu amănuntul reprezintă una dintre manifestările directe ale acestei ajustări. Inflația erodează puterea de cumpărare, majorările salariale nu acoperă integral scumpirile pentru toate categoriile de angajați, iar incertitudinea îi determină pe consumatori să amâne cumpărăturile care nu sunt necesare imediat.

Pentru retaileri, efectele nu se limitează la reducerea numărului de produse comercializate. Volumele mai mici pot influența viteza de rotație a stocurilor, cheltuielile logistice și profitabilitatea, în special atunci când companiile folosesc promoții și reduceri pentru a-și păstra clienții.