Câți bani poți primi de la părinți fără să plătești impozit. Ce verifică ANAF la transferurile mari

Banii transferați de părinți copiilor pentru chirie, studii, rate sau achiziția unei locuințe nu sunt automat impozabili. În 2026, ANAF poate solicita însă explicații atunci când identifică sume mari care nu corespund veniturilor declarate. Beneficiarul trebuie să poată demonstra proveniența banilor și natura transferului. Verificările pot viza patrimoniul, cheltuielile și fluxurile financiare ale persoanei.

ANAF nu impozitează automat banii transferați între părinți și copii

ANAF a explicat că sumele transferate între rude pot fi încadrate, în funcție de situația concretă, drept donații, daruri manuale, datorii sau împrumuturi, fără ca acestea să reprezinte automat venituri pentru care beneficiarul datorează impozit.

Un student poate primi, de exemplu, câte 2.000 de lei lunar de la părinți pentru plata chiriei și a cheltuielilor curente. Caracterul repetat al transferului nu transformă banii într-un salariu sau într-o altă categorie de venit impozabil.

Aceeași regulă poate fi aplicată și sumelor considerabile. Dacă părinții îi trimit copilului 30.000 de euro pentru avansul necesar cumpărării unui apartament, valoarea ridicată a transferului nu generează automat obligația plății unui impozit pe venit. Beneficiarul trebuie însă să poată dovedi de unde provin banii și în ce scop au fost transferați.

ANAF poate compara veniturile declarate cu achizițiile și cheltuielile unei persoane

Verificarea situației fiscale personale îi permite ANAF să compare veniturile cunoscute ale contribuabilului cu patrimoniul acestuia, cheltuielile efectuate și sumele care au intrat sau au ieșit din conturile sale. Inspectorii fiscali pot analiza inclusiv modificările produse în patrimoniu într-o anumită perioadă.

O persoană care declară un venit net de 5.000 de lei lunar, dar cumpără într-un singur an o mașină de 30.000 de euro și plătește un avans de 40.000 de euro pentru o locuință, poate fi solicitată să explice diferența dintre veniturile declarate și cheltuielile realizate.

Dacă 50.000 de euro din sumele utilizate provin de la părinți, contribuabilul trebuie să poată demonstra în mod clar această proveniență.

Documentele pot demonstra proveniența sumelor mari primite de la părinți

Transferurile familiale obișnuite, destinate cheltuielilor curente, nu impun crearea unei documentații inutile. Situația se schimbă atunci când părinții oferă zeci de mii de euro pentru cumpărarea unei case, a unei mașini sau a unui alt bun de valoare, deoarece traseul banilor devine relevant într-o eventuală verificare fiscală.

Transferul bancar este mai ușor de justificat decât remiterea banilor în numerar, întrucât operațiunea rămâne înregistrată. În rubrica destinată explicației plății poate fi menționat, în funcție de situația reală, „sprijin familial”, „donație pentru avans apartament” sau „împrumut”.

În cazul sumelor importante, pot fi necesare și documente care să indice natura operațiunii. Dacă banii reprezintă un împrumut, înscrisurile trebuie să confirme că suma a fost împrumutată în realitate, nu să fie întocmite ulterior acte fictive exclusiv pentru justificarea transferului.

În timpul verificării situației fiscale personale, ANAF analizează atât documentele și explicațiile prezentate de contribuabil, cât și informațiile pe care instituția le deține sau le obține referitor la venituri, cheltuieli, patrimoniu și fluxuri financiare.

Impozitul de 70% vizează veniturile a căror sursă nu poate fi identificată

Impozitul de 70% nu este aplicat automat unei persoane doar pentru că a primit bani de la mamă, tată sau o altă rudă. Riscul fiscal nu este determinat exclusiv de valoarea transferului, ci de imposibilitatea identificării și justificării sursei banilor.

Cota de 70% prevăzută de Codul fiscal se aplică veniturilor constatate de autoritățile fiscale pentru care sursa nu a fost identificată. Potrivit precizărilor ANAF, această cotă nu este aplicată fondurilor a căror proveniență a fost stabilită și care au fost încadrate corespunzător.

O persoană care primește 20.000 de euro de la părinți și poate demonstra proveniența și scopul banilor se află într-o situație diferită de cea a unui contribuabil în patrimoniul căruia apar 20.000 de euro fără ca sursa sumei să poată fi identificată în timpul controlului fiscal.

Denumirea de „cadou” nu poate ascunde plata unor servicii sau activități economice

Numele trecut în dreptul unui transfer bancar nu poate modifica natura economică reală a operațiunii și nu este suficient pentru justificarea banilor atunci când situația concretă indică o altă proveniență.

Banii oferiți de părinți pentru cumpărarea unui apartament reprezintă o situație distinctă de încasările repetate obținute pentru servicii, vânzări sau alte activități economice. Prezentarea unor asemenea venituri drept „cadouri” nu schimbă tratamentul fiscal, deoarece autoritățile pot analiza conținutul economic real al tranzacției, nu doar denumirea atribuită transferului.

Românii care primesc sprijin financiar din partea familiei nu datorează automat impozit pentru aceste sume. Pentru transferurile importante trebuie însă păstrate documentele, explicațiile bancare și celelalte dovezi privind proveniența și destinația banilor. În cazul cumpărării unui apartament de 150.000 de euro, existența actelor și a transferurilor bancare poate permite justificarea fondurilor chiar dacă verificarea fiscală are loc după mai mulți ani.