Pensiile îi pun pe toți în aceeași categorie, averile îi despart radical. Unde se află cei mai bogați oameni trecuți de 65 de ani

Persoanele aflate la vârsta de pensionare din Europa beneficiază de niveluri foarte diferite de bunăstare financiară, chiar dacă sistemele de pensii au același rol de a le asigura venituri după retragerea din activitate. Datele Băncii Centrale Europene arată că averea netă a gospodăriilor cu persoane între 65 și 74 de ani variază de la peste 1,2 milioane de euro în Luxemburg la puțin peste 36.000 de euro în Letonia. Diferențele sunt influențate de proprietățile deținute, sistemele de pensii, accesul la locuințe și sprijinul familial acumulat de-a lungul vieții. Analiza evidențiază că nivelul de trai la bătrânețe este determinat de mult mai mult decât valoarea pensiilor încasate lunar.

Averea acumulată după retragerea din activitate diferă de peste 30 de ori între statele europene

Diferențele dintre sistemele de pensii și capacitatea gospodăriilor de a acumula active au creat un peisaj extrem de inegal în Europa, iar datele arată că persoanele aflate la vârsta pensionării beneficiază de niveluri foarte diferite de securitate financiară.

Potrivit Anchetei privind finanțele și consumul gospodăriilor (HFCS), realizată de Banca Centrală Europeană și publicată în 2023, averea netă mediană a gospodăriilor cu persoane cu vârste între 65 și 74 de ani este de 185.300 de euro la nivelul zonei euro.

În cele 22 de state europene analizate, diferențele sunt însă spectaculoase. Luxemburg ocupă primul loc, cu o avere netă mediană de 1.219.500 de euro pentru această categorie de vârstă. La polul opus se află Letonia, unde valoarea mediană este de doar 36.300 de euro.

Malta ocupă locul al doilea, cu 310.000 de euro, însă rămâne la mare distanță de liderul clasamentului. Excluzând cele două state cu populații reduse, Belgia și Irlanda se remarcă drept țările în care gospodăriile aflate la vârsta pensionării au acumulat cele mai mari averi.

În Belgia, averea netă mediană pentru categoria 65-74 de ani este de 307.700 de euro, în timp ce în Irlanda ajunge la 296.700 de euro.

Franța se situează pe următoarea poziție, cu 232.800 de euro, urmată foarte aproape de Germania, cu 232.100 de euro. În Spania, averea mediană pentru aceeași categorie de vârstă este de 200.800 de euro.

În rândul celor mai mari economii ale Uniunii Europene, Italia înregistrează cea mai redusă valoare, respectiv 168.000 de euro. Astfel, gospodăriile aflate la vârsta pensionării din Franța și Germania dețin, în medie, averi cu peste 60.000 de euro mai mari decât cele din Italia.

Sistemele de pensii nu explică singure nivelul de bogăție al seniorilor

Datele analizate arată că valoarea pensiilor nu reprezintă singurul indicator relevant pentru evaluarea situației financiare a persoanelor vârstnice.

Un exemplu este Olanda, stat care deține unul dintre cele mai apreciate sisteme de pensii din lume, dar unde averea netă mediană a gospodăriilor cu persoane între 65 și 74 de ani este de 134.400 de euro, semnificativ sub media zonei euro.

Situații similare sunt întâlnite și în Slovenia, cu 138.200 de euro, Grecia cu 104.300 de euro, Cehia cu 102.900 de euro și Slovacia cu 100.800 de euro.

La coada clasamentului se regăsesc, pe lângă Letonia, și Lituania, cu 51.400 de euro, Ungaria cu 54.400 de euro, Estonia cu 73.500 de euro, Croația cu 75.900 de euro și Portugalia cu 99.200 de euro.

Analiza evidențiază și faptul că averea tinde să scadă odată cu înaintarea în vârstă. În zona euro, gospodăriile în care persoanele au peste 75 de ani dețin o avere netă mediană de 144.400 de euro, cu 40.900 de euro mai puțin decât categoria 65-74 de ani.

În aproape toate statele analizate, averea mediană este mai redusă pentru persoanele de peste 75 de ani. Excepțiile sunt Luxemburg și Belgia. În Austria, diferența ajunge la 51%, iar în Germania la 44%. În Franța, declinul este mai moderat, de aproximativ 14%.

Proprietățile, moștenirile și sprijinul familial influențează mai mult decât pare

Diferențele dintre averile acumulate de seniorii europeni sunt explicate de o combinație complexă de factori economici și sociali, care depășesc sfera strictă a sistemelor de pensii.

Departamentul HFCS al Băncii Centrale Europene a arătat că veniturile, structura gospodăriilor, gradul de îndatorare, accesul la proprietate și evoluția pieței imobiliare reprezintă factori esențiali în formarea averii nete.

Referindu-se la aceste diferențe, profesorul Fabian Pfeffer, de la LMU München și director fondator al Centrului Internațional de Cercetare a Inegalității Stone Center din München, a explicat că acumularea de avere este rezultatul unor procese desfășurate pe parcursul mai multor decenii.

„Aceste diferențe transnaționale ne reamintesc că averea nu este niciodată doar rezultatul comportamentului individual de economisire.

Acestea reflectă interacțiunea pe termen lung dintre piețele imobiliare, statele sociale, sistemele de pensii, instituțiile de credit, transferurile familiale și căile istorice către proprietatea asupra activelor”, a declarat Fabian Pfeffer.

Profesorul a subliniat că locuința reprezintă principalul activ pentru multe gospodării europene și că accesul la proprietate influențează puternic valoarea averii nete.

„În cazul în care gospodăriile mai în vârstă au avut acces larg la proprietatea locuinței și au beneficiat de creșterea valorii proprietăților, averea netă mediană va tinde să pară mult mai mare. Acolo unde închirierea a fost mai frecventă, averea netă privată ar putea părea mai mică, chiar dacă persoanele în vârstă sunt protejate în alte moduri”, a adăugat el.

Fabian Pfeffer a explicat că Germania și Austria apar adesea mai puțin prospere în statisticile privind averea gospodăriilor deoarece o parte mai mare a populației locuiește în chirie.

„Asta nu înseamnă automat că chiriașii mai în vârstă sunt săraci. Dar înseamnă că o parte mai mică din securitatea lor economică apare ca avere privată în bilanțurile gospodăriilor”, a spus el.

Drepturile de pensii și averea familiei schimbă imaginea reală a bunăstării

Analiza averii nete nu include valoarea actualizată a drepturilor acumulate în sistemele publice sau ocupaționale de pensii, un aspect care poate modifica semnificativ percepția asupra situației economice a seniorilor.

Fabian Pfeffer a atras atenția că pensiile reprezintă una dintre cele mai importante resurse economice pentru persoanele aflate la vârsta retragerii din activitate.

„Un sistem public de pensii generos poate reduce nevoia de a acumula active private substanțiale pentru pensie. În acest sens, averea privată mai mică în rândul gospodăriilor mai în vârstă poate reflecta uneori un stat social mai puternic, mai degrabă decât o securitate economică mai slabă”, a spus el.

Totodată, cercetătorii atrag atenția asupra rolului tot mai important al averii familiale în acumularea patrimoniului.

Toby Whelton, cercetător senior la Fundația Intergenerațională, a explicat că sprijinul financiar primit din partea familiei influențează tot mai mult capacitatea unei persoane de a deveni proprietar și de a acumula avere.

„Acest lucru ridică îngrijorări cu privire la egalitatea de șanse, deoarece rezultatele economice sunt din ce în ce mai influențate de mediul familial, mai degrabă decât de efortul individual”, a declarat el pentru Euronews Business.

Averea netă reprezintă diferența dintre totalul activelor și totalul datoriilor unei gospodării. În calcul sunt incluse proprietățile imobiliare, vehiculele, obiectele de valoare, afacerile, depozitele bancare, investițiile financiare și planurile de pensii voluntare. Din această valoare sunt scăzute toate obligațiile financiare, inclusiv creditele ipotecare, împrumuturile de consum, descoperirile de cont și datoriile aferente cardurilor de credit.