ANAF intensifică verificările în 2026. Amenzi de până la 30.000 de lei pentru aceste nereguli

Controalele fiscale care vizează asociațiile și fundațiile s-au intensificat în 2026, iar verificările pot ajunge de la evidențele contabile și contractele de sponsorizare până la declarațiile fiscale și documentele care justifică modul în care au fost cheltuiți banii. Pentru anumite nereguli, sancțiunile pot ajunge la 20.000 de lei, iar lipsa unei declarații obligatorii poate aduce amenzi de până la 30.000 de lei.

Controale fiscale mai intense la ONG-uri în 2026

Deși nu au scop patrimonial, asociațiile și fundațiile au obligații fiscale, contabile și juridice și pot fi verificate de autoritățile fiscale asemenea altor categorii de contribuabili.

ONG-urile pot încasa cotizații, donații și sponsorizări, pot cumpăra bunuri și servicii, pot avea angajați și, în condițiile prevăzute de lege, pot desfășura activități economice.

Potrivit OG nr. 26/2000, activitățile economice desfășurate direct trebuie să aibă caracter accesoriu și să fie strâns legate de scopul principal al organizației.

Avocata Elena Grecu, fondatoarea Grecu Partners, susține că în practica firmei este observată o intensificare a controalelor în această zonă.

„În 2026 asistăm mai multe ONG-uri în cadrul unor controale fiscale și vedem, din practica noastră, o intensificare a verificărilor în această zonă. Este o tendință care ne-a fost indicată inclusiv în discuțiile purtate cu inspectorii în cadrul controalelor. ONG-urile trebuie să fie pregătite să demonstreze prin documente operațiunile pe care le desfășoară. De multe ori, problema nu este că nu există niciun document, ci că documentele nu se leagă între ele, nu explică suficient operațiunea sau o decizie care trebuia formalizată nu a fost formalizată”, explică avocata Elena Grecu.

Ce poate verifica ANAF în cazul unui ONG

Un control fiscal nu se rezumă la declarațiile depuse de organizație. Inspectorii pot verifica dacă informațiile declarate sunt în concordanță cu evidența fiscală și contabilă și pot cere explicații reprezentantului legal sau informații de la terți.

În funcție de obiectul verificării, autoritățile pot solicita contracte de sponsorizare, contracte cu furnizorii, facturi, extrase de cont, ordine de plată, registre contabile, state de salarii, situații financiare sau documentele referitoare la activitățile economice.

Simpla existență a unei facturi nu este însă suficientă în toate situațiile. Organizația trebuie să poată demonstra legătura dintre cheltuială și activitatea sa.

Pentru deplasări, cazare, combustibil, telefoane, laptopuri, autoturisme, consultanță sau servicii de marketing pot fi necesare și alte documente: contracte, comenzi, procese-verbale de recepție, rapoarte de activitate, ordine de deplasare, foi de parcurs sau hotărâri interne.

Amenzi de până la 20.000 de lei pentru problemele cu documentele

Legea contabilității sancționează atât efectuarea unor operațiuni economico-financiare fără înregistrarea lor în contabilitate, cât și încălcarea regulilor privind registrele contabile și întocmirea, utilizarea, păstrarea sau arhivarea documentelor justificative.

Pentru anumite astfel de abateri, amenzile pot ajunge la 20.000 de lei.

„ONG-ul trebuie să poată reconstitui o operațiune de la început până la sfârșit: de unde provin banii, în baza cărui document au fost primiți, ce plată s-a făcut, cine a aprobat-o și cum a fost înregistrată. O factură demonstrează o achiziție, dar nu explică întotdeauna singură întreaga operațiune”, arată avocata Elena Grecu.

Contractele de sponsorizare, în atenția inspectorilor

O altă zonă sensibilă o reprezintă sponsorizările. Legea nr. 32/1994 impune încheierea în scris a contractului de sponsorizare, în care trebuie precizate obiectul, valoarea și durata sponsorizării, precum și drepturile și obligațiile părților.

Prin urmare, un simplu transfer bancar însoțit de mențiunea „sponsorizare” nu înlocuiește contractul cerut de lege.

Problemele pot apărea atunci când există diferențe între suma prevăzută în contract și cea transferată efectiv, lipsesc documentele pentru bunurile primite sau apar neconcordanțe între contract, extrasele bancare și evidența contabilă.

Obligația care poate aduce o amendă de 30.000 de lei

Un risc important privește „Declarația privind situația de trezorerie”. Persoanele juridice fără scop patrimonial care primesc anumite categorii de sume, inclusiv sponsorizări și subvenții, trebuie să întocmească această declarație în condițiile prevăzute de Legea contabilității.

Pentru ONG-urile care au primit într-un exercițiu financiar cel mult 100.000 de lei cumulat este prevăzut un format simplificat.

Declarația se depune odată cu situațiile financiare anuale. Nerespectarea obligației de întocmire este contravenție și poate fi sancționată cu amendă cuprinsă între 20.000 și 30.000 de lei.

Activitățile economice ale ONG-urilor trebuie evidențiate separat

Asociațiile și fundațiile pot desfășura activități economice, însă acestea trebuie să respecte condițiile prevăzute de lege.

Pentru veniturile care nu intră în categoriile neimpozabile, Codul fiscal stabilește o limită de până la echivalentul în lei a 15.000 de euro într-un an fiscal, fără ca aceasta să depășească 10% din totalul veniturilor neimpozabile prevăzute de lege. Pentru ceea ce depășește limitele legale trebuie determinat rezultatul fiscal aferent veniturilor impozabile.

Totodată, cheltuielile aferente activității nonprofit trebuie delimitate de cele corespunzătoare veniturilor impozabile.

Probleme pot apărea și din cauza deciziilor interne

Controlul poate scoate la iveală și situații în care o anumită decizie a fost luată de o persoană sau de un organ care nu avea competența necesară.

În cazul asociațiilor, Adunarea Generală are atribuții proprii, precum aprobarea bugetului de venituri și cheltuieli și a situațiilor financiare, alegerea sau revocarea membrilor Consiliului Director și modificarea statutului.

Pentru operațiunile pentru care legea sau statutul impun o aprobare trebuie să existe hotărârea organului competent.

Și conflictele de interese trebuie urmărite. Asociatul care are un interes personal într-o problemă supusă hotărârii Adunării Generale nu poate participa la deliberare și vot în condițiile stabilite de lege, regula aplicându-se corespunzător și membrilor Consiliului Director.

Ce riscă ONG-urile în urma unui control

Amenzile nu reprezintă singura consecință posibilă. Pe lângă sancțiunile de până la 20.000 de lei pentru anumite nereguli contabile și cele de 20.000-30.000 de lei pentru neîntocmirea Declarației privind situația de trezorerie, inspecția poate stabili obligații fiscale suplimentare.

Pentru obligațiile fiscale neachitate la scadență este prevăzută, ca regulă, o dobândă de 0,02% pentru fiecare zi de întârziere. Pentru anumite obligații principale nedeclarate sau declarate incorect și stabilite prin inspecție poate interveni și penalitatea de nedeclarare de 0,08% pe zi.

Firmele care sponsorizează ONG-uri trebuie să verifice Registrul ANAF

Controalele pot avea implicații și pentru companiile care acordă sponsorizări, însă o problemă descoperită la un ONG nu înseamnă automat că sponsorul răspunde fiscal.

Pentru firmele plătitoare de impozit pe profit, facilitatea fiscală constă în posibilitatea scăderii sponsorizării din impozitul pe profit datorat, în limitele prevăzute de Codul fiscal. În regimul general, suma poate fi scăzută în limita valorii minime dintre 0,75% din cifra de afaceri și 20% din impozitul pe profit datorat.

În cazul sponsorizărilor către ONG-uri, facilitatea poate fi aplicată numai dacă beneficiarul este înscris, la data încheierii contractului, în Registrul entităților/unităților de cult pentru care se acordă deduceri fiscale.

„O problemă descoperită ulterior în activitatea ONG-ului nu înseamnă automat că sponsorul pierde facilitatea fiscală. Trebuie analizat ce condiții trebuia să îndeplinească societatea la momentul sponsorizării și dacă acestea au fost respectate. Companiile ar trebui să verifice înainte de semnarea contractului situația beneficiarului în Registrul ANAF și să păstreze contractul și documentele care justifică operațiunea”, explică avocații Grecu Partners.

Documentele care ar trebui verificate înainte de un control

Înaintea unei eventuale inspecții, organizațiile ar trebui să verifice nu doar contabilitatea, ci și statutul înregistrat la instanță, mandatele conducerii, drepturile de reprezentare, hotărârile organelor competente, contractele de sponsorizare și finanțare, documentele justificative, situațiile financiare și Declarația privind situația de trezorerie.

De asemenea, trebuie urmărită situația organizației în Registrul ANAF și, după caz, respectarea obligațiilor privind cenzorul sau comisia de cenzori.

„Cel mai bun moment pentru a constata că lipsește un document este înainte de începerea controlului. La ONG-uri, contractele, plățile, hotărârile organelor de conducere și contabilitatea trebuie să se susțină reciproc și să reflecte ceea ce s-a întâmplat în realitate. Este mult mai simplu să identifici o problemă de organizare înainte de control decât să încerci să explici ulterior de ce documentele nu corespund”, concluzionează avocata Elena Grecu.