Secretul oamenilor care trăiesc peste 100 de ani! Cercetătorii japonezi au descoperit ce se schimbă în sistemul lor imunitar

Secretul oamenilor care trăiesc peste 100 de ani! Cercetătorii japonezi au descoperit ce se schimbă în sistemul lor imunitar

SURSA FOTO: Dreamstime - pensionari, pensionară, pensionar, vară

Publicat de Horea Georgiana-Natalia la 30 august 2026, 06:30

Secretul longevității extreme ar putea fi ascuns chiar în sângele celor care depășesc 100 de ani. Descoperirea cercetătorilor japonezi ne oferă indicii despre felul în care organismul se apără de bolile asociate îmbătrânirii și își păstrează sănătatea.

De ce unii oameni trăiesc peste 100 de ani?

Unele persoane ajung să trăiască peste 100 de ani, iar cercetătorii încearcă de mult timp să afle ce le diferențiază de restul populației. Un studiu realizat de cercetători de la Universitatea din Osaka, Japonia, a identificat o particularitate a sistemului imunitar întâlnită mult mai frecvent la persoanele care ating vârste extrem de înaintate.

Cercetătorii au descoperit că supercentenarii, adică persoanele care au cel puțin 110 ani, au în organism un număr neobișnuit de mare de celule imunitare rare, cunoscute sub denumirea de celule T citotoxice CD4 (CD4 CTL). Acestea sunt celule albe din sânge implicate în răspunsul imun al organismului și par să se multiplice pe măsură ce oamenii ajung la vârste foarte înaintate.

Studiul, publicat în revista „Cell Reports”, a analizat probe de sânge provenite de la 28 de adulți, împărțiți în trei categorii de vârstă: 70–99 de ani, 100–109 ani și 110 ani sau mai mult. Cercetătorii au constatat că proporția celulelor CD4 CTL crește odată cu vârsta. Procentul median a fost de 4% în primul grup, 9,6% în al doilea și a ajuns la 17,6% în rândul supercentenarilor.

În mod obișnuit, aceste celule reprezintă mai puțin de 5% din totalul celulelor T la persoanele mai tinere. Creșterea lor accentuată în cazul celor care depășesc 110 ani sugerează că sistemul imunitar continuă să se adapteze chiar și la vârste extrem de înaintate.

Îmbătrânirea este asociată cu acumularea treptată a leziunilor moleculare și celulare, proces care poate duce la diminuarea capacităților fizice și mentale și la creșterea riscului de apariție a unor boli. Cercetătorii subliniază însă că îmbătrânirea nu este, în sine, o boală și nu duce inevitabil la pierderea funcțiilor esențiale ale organismului.

Supercentenarii sunt considerați un model important pentru studiul îmbătrânirii sănătoase. Aceștia tind să păstreze profiluri imunitare, cardiovasculare și epigenomice aparent mai tinere decât ar fi de așteptat pentru vârsta lor. În același timp, reușesc să atingă o longevitate excepțională fără să dezvolte sau amânând apariția unor boli asociate îmbătrânirii, precum afecțiunile cardiovasculare și cancerul.

Kosuke Hashimoto, primul autor al studiului și profesor asociat la Universitatea din Osaka, a explicat că celulele T citotoxice CD4 reprezintă o populație neobișnuită și relativ rară de celule T. Creșterea semnificativă a acestora în rândul supercentenarilor ar putea oferi indicii importante despre modul în care sistemul imunitar este menținut la vârste foarte înaintate.

Potrivit cercetătorilor, expansiunea selectivă a anumitor tipuri de celule T arată că sistemul imunitar își poate păstra capacitatea de adaptare chiar și la vârste extreme. Aceste celule ar putea contribui la îmbătrânirea sănătoasă și la longevitate prin eliminarea celulelor îmbătrânite care se acumulează în organism și prin menținerea unei supravegheri imunitare împotriva tumorilor.

Cercetătorii japonezi cer prudență înainte de concluzii

Cercetătorii avertizează însă că rezultatele nu demonstrează că un număr mare de celule CD4 CTL previne cancerul sau determină în mod direct o viață mai lungă. Studiul s-a concentrat asupra celulelor T circulante din sânge, iar mecanismele prin care acestea ar putea influența procesul de îmbătrânire nu sunt încă pe deplin cunoscute.

Următorul pas al echipei de cercetare este să analizeze modul în care aceste celule se comportă în țesuturile umane. Rezultatele ar putea contribui la o mai bună înțelegere a mecanismelor care permit unor oameni să rămână sănătoși și activi până la vârste de peste 100 de ani.

Informații articol
Despre autor
Horea Georgiana-Natalia

Absolventă a Facultății de Jurnalism și Științele Comunicării (Relații Publice și Comunicare) din cadrul Universității din București. Absolventă a Masteratului Relații Publice și Comunicare din cadrul Școlii Naţionale de Studii Politice și Administrative (SNSPA). Redactor pentru Capital.ro din toamna anului 2021 până în prezent.

Condiții de preluare

Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.

Lasă un comentariu

Trebuie să fii autentificat pentru a lăsa un comentariu.