De ce le place copiilor să poarte pantofii părinților? Explicația psihologului

Pentru un copil, o pereche de pantofi prea mari poate deveni, pentru câteva minute, cheia către lumea adulților. De aceea, mersul prin casă în încălțămintea mamei sau a tatălui nu este doar un joc amuzant. Un psiholog ne explică ce înseamnă acest obicei și cum îi ajută pe cei mici să se dezvolte.

De ce le place copiilor să poarte pantofii părinților?

Copiii cu vârste între doi și cinci ani au adesea obiceiul de a se plimba prin casă încălțați cu pantofii părinților. Deși pare un gest simplu și amuzant, psihologul Javier de Haro spune că acest joc are un rol important în dezvoltarea celor mici. Prin imitare și joc simbolic, copiii își explorează lumea și încep să-și construiască propria identitate.

Specialistul a explicat fenomenul într-o postare pe rețelele sociale. La această vârstă, copiii trec printr-o perioadă în care explorează intens mediul din jur și imită comportamentele adulților. Jocul simbolic este foarte prezent, iar cei mici folosesc obiecte și haine pentru a interpreta diferite roluri.

Astfel, atunci când un copil își pune pantofii mamei sau ai tatălui, nu este vorba doar despre curiozitate. Pentru câteva momente, el încearcă să intre în rolul adultului pe care îl admiră. Potrivit psihologului, copilul începe să facă trecerea de la ideea „sunt un copil” la „sunt tata” sau „sunt mama”, explorând astfel diferențele dintre propriul rol și cel al părinților.

Încercarea hainelor sau a încălțămintei unui părinte îi permite copilului să se simtă, pentru scurt timp, parte din universul adultului pe care îl imită. Acest tip de joc îl ajută să înțeleagă mai bine relațiile și rolurile din familie și din societate.

Sfatul psihologului

Obiceiul contribuie și la dezvoltarea empatiei și a înțelegerii sociale. Prin imitarea adulților, copiii observă modul în care aceștia se comportă și încep să înțeleagă mai bine perspectiva unei alte persoane. Cu alte cuvinte, învață treptat să se pună în locul celuilalt, atât la figurat, cât și la propriu.

Javier de Haro îi sfătuiește pe părinți să nu oprească imediat acest joc atunci când își văd copilul mergând stângaci prin casă în pantofii lor. Chiar dacă încălțămintea este prea mare și mersul pare dificil, gestul face parte din procesul firesc prin care cei mici descoperă lumea, își dezvoltă empatia și încep să-și contureze propria identitate.