Puțini pensionari știu ce trebuie făcut până la 30 septembrie. Actul care poate suspenda plata pensiei într-o țară europeană

Puțini pensionari știu ce trebuie făcut până la 30 septembrie. Actul care poate suspenda plata pensiei într-o țară europeană

SURSA FOTO: Dreamstime - pensionari, pensii, documente, facturi

Publicat de Hendrik Antonia la 26 august 2026, 21:00

Pentru românii care locuiesc în Germania și primesc în continuare pensie din România, data de 30 septembrie 2026 este unul dintre termenele administrative care trebuie respectate. Este vorba despre transmiterea certificatului de viață, document solicitat beneficiarilor nerezidenți aflați în plată. Procedura nu presupune o taxă nouă și nu are legătură cu recalcularea pensiilor.

Pensia românilor din Germania depinde de un document. Ce trebuie făcut înainte de 30 septembrie

Certificatul de viață trebuie transmis de beneficiar din proprie inițiativă, iar responsabilitatea respectării termenului îi revine pensionarului stabilit în străinătate. Dacă documentul nu este transmis la timp, plata pensiei poate fi suspendată începând cu luna următoare expirării termenului. Pentru a evita o astfel de situație, documentul trebuie completat, certificat și transmis către casa teritorială de pensii competentă.

Potrivit informațiilor furnizate de Casa Națională de Pensii Publice, obligația rezultă din Legea nr. 360/2023 privind sistemul public de pensii. Beneficiarii nerezidenți aflați în plată trebuie să transmită certificatul de viață semestrial, fără să aștepte o solicitare individuală din partea instituției.

În fiecare an există două perioade pentru transmiterea documentului. Prima este 1 ianuarie – 31 martie, iar cea de-a doua este 1 iulie – 30 septembrie. Pentru pensionarii români aflați în Germania, termenul relevant în această perioadă este, prin urmare, 30 septembrie 2026.

Certificatul de viață trebuie transmis de două ori pe an

Regula privind certificatul de viață nu a fost introdusă în septembrie 2026. Forma actuală a obligației se aplică de la 1 septembrie 2024, odată cu intrarea în vigoare a noului cadru legislativ privind sistemul public de pensii. Ulterior, Casa Națională de Pensii Publice a reiterat perioadele în care documentul trebuie transmis.

Pensionarii nerezidenți trebuie să țină cont de faptul că documentul nu este valabil doar prin completarea și semnarea lui acasă. Certificarea trebuie realizată de o autoritate legală din statul în care persoana își are domiciliul sau reședința permanentă. Aceasta trebuie să confirme că beneficiarul pensiei este în viață.

Lista autorităților care pot face această certificare este una extinsă. CNPP menționează instituții de pensii sau de securitate socială, autorități administrative locale, misiuni diplomatice și oficii consulare, precum și notari publici, avocați, consilieri juridici și medici de familie din statul de domiciliu sau de reședință.

Sunt incluse, de asemenea, anumite asociații ale românilor care au personalitate juridică. Pentru persoanele stabilite în Germania, existența unor astfel de variante poate simplifica procedura, mai ales în situațiile în care deplasarea până la un consulat românesc este dificilă sau presupune parcurgerea unei distanțe mari.

Ce variante au pensionarii români aflați în Germania

Pentru Germania, CNPP are protocoale de colaborare cu Asociația Șvabilor Bănățeni din Germania și Asociația Sașilor Transilvăneni din Germania. Conform informării oficiale, pensionarii pot apela la birourile locale, de land sau federale ale acestor organizații pentru certificarea existenței persoanei.

Pensionari, contract, moștenire
SURSA FOTO: Dreamstime – Pensionari, contract, moștenire

Procedura presupune completarea și semnarea certificatului de viață, urmată de certificarea și ștampilarea părții B a documentului. Serviciile prevăzute prin protocoalele menționate sunt gratuite. Pentru beneficiarii de pensie care locuiesc în Germania, această posibilitate poate reprezenta o alternativă la deplasarea către alte autorități competente.

După ce certificatul a fost completat și certificat, acesta trebuie transmis către casa teritorială de pensii care gestionează dosarul beneficiarului. Destinația documentului depinde, așadar, de casa de pensii la care se află dosarul pensionarului, motiv pentru care datele de contact trebuie verificate înainte de expediere.

CNPP pune la dispoziție și un model bilingv al certificatului de viață, redactat în română și germană. Modelul actual a fost aprobat prin Ordinul președintelui CNPP nr. 874/26.06.2024 și a fost publicat în Monitorul Oficial nr. 651 din 9 iulie 2024.

Unde trebuie transmis documentul și ce trebuie păstrat

Pentru pensionarul care primește pensie din România și locuiește în Germania, etapa finală este transmiterea certificatului către casa teritorială de pensii care administrează dosarul. Documentul nu trebuie trimis la întâmplare, ci la instituția competentă pentru plata pensiei respective.

CNPP precizează și că anumite modele anterioare ale certificatului pot fi folosite ca mijloc alternativ de verificare administrativă. Pentru beneficiari, este important să fie utilizat un document acceptat și să fie respectate cerințele referitoare la completare și certificare.

Păstrarea unei copii a certificatului completat poate fi utilă pentru evidența personală a pensionarului. De asemenea, este indicată păstrarea dovezii prin care documentul a fost transmis către casa de pensii, astfel încât beneficiarul să poată demonstra data expedierii dacă apar ulterior neclarități administrative.

În cazul celui de-al doilea termen din 2026, perioada pentru transmiterea certificatului este 1 iulie – 30 septembrie. Astfel, documentul aferent acestei verificări trebuie să ajungă la casa de pensii competentă până la expirarea termenului de 30 septembrie 2026.

Ce se întâmplă dacă termenul de 30 septembrie este depășit

Casa Națională de Pensii Publice precizează că netransmiterea certificatului de viață în termen poate duce la suspendarea plății drepturilor de pensie. Suspendarea începe din luna următoare expirării termenului stabilit pentru transmiterea documentului.

Pentru termenul din 30 septembrie 2026, efectul se aplică, așadar, începând cu luna următoare dacă certificatul de viață nu este prezentat conform cerințelor. Măsura privește plata pensiei, fără ca aceasta să însemne pierderea definitivă a dreptului la pensie.

CNPP precizează că plata poate fi reluată după transmiterea certificatului de viață. Reluarea se poate face de la data suspendării, cu respectarea termenului general de prescripție. Instituția subliniază explicit: „Dreptul la pensie nu se pierde!”

Pentru pensionarii care locuiesc în Germania și primesc drepturi din sistemul românesc, certificatul de viață reprezintă o procedură administrativă periodică. Obligația se aplică beneficiarilor nerezidenți aflați în plată, iar cele două termene care trebuie urmărite în fiecare an sunt 31 martie și 30 septembrie.

Procedura pentru românii care primesc pensie din România

Certificatul de viață permite verificarea existenței beneficiarului unei pensii plătite unei persoane stabilite în afara României. Procedura îi vizează inclusiv pe românii care au lucrat în România, s-au mutat ulterior în Germania și continuă să primească drepturi de pensie din sistemul public românesc.

Pentru acești beneficiari, documentul trebuie transmis semestrial, fără ca pensionarul să aștepte o notificare pentru fiecare dintre cele două perioade. Prima verificare are termenul de 31 martie, iar cea de-a doua trebuie realizată până la 30 septembrie.

În cazul celei de-a doua verificări din 2026, pensionarii români din Germania trebuie să verifice dacă certificatul pentru perioada 1 iulie – 30 septembrie a fost completat și certificat de o autoritate competentă. Ulterior, documentul trebuie transmis casei teritoriale de pensii care gestionează dosarul de pensie.

Pentru persoanele care beneficiază de pensie din România și au domiciliul sau reședința în Germania, respectarea termenului de 30 septembrie 2026 este legată direct de continuitatea plății. În situația în care documentul nu este transmis în termen, plata drepturilor poate fi suspendată din luna următoare, până la îndeplinirea procedurii administrative, informează ziarulromanesc.de.

Informații articol
Despre autor
Hendrik Antonia

Mă numesc Antonia Hendrik și lucrez la Evenimentul Zilei din anul 2013, în redacția online. Din 2026 am făcut o schimbare importantă pe plan profesional, m-am transferat la capital.ro Pasiunea pentru actualitate și dorința de a fi conectată la evenimentele importante m-au determinat să aleg jurnalismul. În timpul activității mele de redactor online, am abordat tot felul de subiecte. Am scris despre politică națională și internațională, am urmărit teme din educație și social, dar și evenimente sportive, fiind pasionată de sport. Îmi place să documentez atent fiecare subiect și să ofer informații corecte și relevante cititorilor. Consider că jurnalismul presupune nu doar transmiterea știrilor, ci și înțelegerea contextului în care acestea se întâmplă. Experiențele profesionale acumulate la Evenimentul Zilei m-au ajutat să mă adaptez rapid cerințelor unei redacții dinamice și să privesc fiecare articol ca pe o nouă provocare, mai ales pe teme economice.

Condiții de preluare

Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.

Lasă un comentariu

Trebuie să fii autentificat pentru a lăsa un comentariu.